7 definiții pentru relevat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

releva [At: MAIORESCU, D, I, 23 / V: ~lieva / Pzi: relev / E: fr relever, relieva cf reliefa] 1 vt A scoate în evidență. 2 vt (Rar) A băga de seamă. 3-4 vtr A (se) dovedi drept... 5 vt A pune în discuție. 6 vi (Rar) A depinde de ceva. 7 vi (Rar) A proveni din...

RELEVÁ, relév, vb. I. Tranz. A pune în lumină, a scoate în evidență; a evidenția, a observa, a remarca, a sublinia. – Din fr. relever.

RELEVÁ vb. I. 1. tr. A scoate în relief, a evidenția; a remarca. 2. refl. A se dovedi, a se manifesta ca... 3. intr. (Rar) A ține de ceva, a depinde; a proveni din... [P.i. relév, -vez, 3,6 -vă. / < fr. relever, cf. lat. relevare].

A RELEVÁ relév tranz. A distinge din setul elementelor de același fel; a scoate la iveală; a pune în evidență; a evidenția; a reliefa; a remarca. /<fr. relever


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

relevá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. relévă; conj. prez. 3 sg. și pl. reléve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RELEVÁ vb. 1. v. accentua. 2. v. semnala. 3. v. sesiza. 4. v. denota.

A releva ≠ a voala, a tăinui

Intrare: relevat
relevat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relevat
  • relevatul
  • relevatu‑
  • releva
  • relevata
plural
  • relevați
  • relevații
  • relevate
  • relevatele
genitiv-dativ singular
  • relevat
  • relevatului
  • relevate
  • relevatei
plural
  • relevați
  • relevaților
  • relevate
  • relevatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)