2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi. – Din usturoi.

USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi. – Din usturoi.

usturoia [At: MAT. FOLK. 1521 / V: (reg) ~unoia / Pzi: ~iez / E: usturoi] 1 vt A condimenta cu (mult) usturoi (4). 2 vt (În descântece) A freca cu usturoi (4). 3-4 vri (Trs; Mol; d. alimente) A deveni pișcător (învechindu-se) Si: a se iuți.

USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mîncare, a da unei mîncări gust de usturoi.

A USTUROIÁ ~éz tranz. (mâncăruri, alimente) A pregăti cu (mult) usturoi (pentru a da un gust picant); a drege cu usturoi. /Din usturoi


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

usturoiá (a ~) vb., ind. prez. 3 usturoiáză, 1 pl. usturoiém; conj. prez. 3 să usturoiéze; ger. usturoínd; part. usturoiát

usturoiá vb., ind. prez. 1 sg. usturoiéz, 3 sg. și pl. usturoiáză, 1 pl. usturoiém; conj. prez. 3 sg. și pl. usturoiéze; ger. usturoínd; part. usturoiát


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

USTUROIÁ, b. (17 B IV 202), < subst. usturoi.

Intrare: Usturoia
Usturoia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Usturoia
Intrare: usturoia
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • usturoia
  • usturoiere
  • usturoiat
  • usturoiatu‑
  • usturoind
  • usturoindu‑
singular plural
  • usturoia
  • usturoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • usturoiez
(să)
  • usturoiez
  • usturoiam
  • usturoiai
  • usturoiasem
a II-a (tu)
  • usturoiezi
(să)
  • usturoiezi
  • usturoiai
  • usturoiași
  • usturoiaseși
a III-a (el, ea)
  • usturoia
(să)
  • usturoieze
  • usturoia
  • usturoie
  • usturoiase
plural I (noi)
  • usturoiem
(să)
  • usturoiem
  • usturoiam
  • usturoiarăm
  • usturoiaserăm
  • usturoiasem
a II-a (voi)
  • usturoiați
(să)
  • usturoiați
  • usturoiați
  • usturoiarăți
  • usturoiaserăți
  • usturoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • usturoia
(să)
  • usturoieze
  • usturoiau
  • usturoia
  • usturoiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

usturoia

  • 1. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta cu usturoi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: condimenta iuți

etimologie:

  • usturoi
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX