8 definiții pentru usturoia
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
USTUROIA, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi. – Din usturoi.
USTUROIA, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi. – Din usturoi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
usturoia [At: MAT. FOLK. 1521 / V: (reg) ~unoia / Pzi: ~iez / E: usturoi] 1 vt A condimenta cu (mult) usturoi (4). 2 vt (În descântece) A freca cu usturoi (4). 3-4 vri (Trs; Mol; d. alimente) A deveni pișcător (învechindu-se) Si: a se iuți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
USTUROIA, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mîncare, a da unei mîncări gust de usturoi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A USTUROIA ~ez tranz. (mâncăruri, alimente) A pregăti cu (mult) usturoi (pentru a da un gust picant); a drege cu usturoi. /Din usturoi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ustunoia v vz usturoia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
usturoia (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. usturoiez, 3 usturoiază, 1 pl. usturoiem; conj. prez. 1 sg. să usturoiez, 3 să usturoieze; ger. usturoind
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
usturoia (a ~) vb., ind. prez. 3 usturoiază, 1 pl. usturoiem; conj. prez. 3 să usturoieze; ger. usturoind; part. usturoiat
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
usturoia vb., ind. prez. 1 sg. usturoiez, 3 sg. și pl. usturoiază, 1 pl. usturoiem; conj. prez. 3 sg. și pl. usturoieze; ger. usturoind; part. usturoiat
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT213) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
usturoia, usturoiezverb
- 1. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta cu usturoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: condimenta iuți
etimologie:
- usturoi DEX '09 DEX '98 NODEX