2 definiții pentru umplătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

umplătu sf vz umplutură

*rambléŭ n., pl. eurĭ și eĭe (fr. remblai, d. remblayer, a umplea cu pămînt. V. debleŭ). Loc care a fost umplut cu pămînt ca să se facă drum pe acolo: drum în rambleŭ. – Curat rom. umplătură. V. săpătură.

Intrare: umplătură
umplătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umplătură
  • umplătura
plural
  • umplături
  • umplăturile
genitiv-dativ singular
  • umplături
  • umplăturii
plural
  • umplături
  • umplăturilor
vocativ singular
plural