3 intrări
10 definiții

Explicative DEX

uică sm [At: LIUBA-IANA, M. 4 / V: uic, uici / Pl: uici, uichi / E: srb ujka] (Ban; Olt) 1 Unchi (1). 2 Termen folosit pentru a vorbi cu (sau despre) unchi. 3 Termen respectuos pentru o persoană (mai) în vârstă. 4 (Ban) Strămoș.

UICĂ sm. Băn. Olten. Trans. Unchiu: cei mai tineri pre cei mai bătrîni îi (in)titulează cu ~ (LIUB.) [srb. ujko].

UICĂ, uici, s. m. (Reg.) Unchi; nene, bade. – Sb. ujko.

uic sm vz uică

uica vr [At: H XVII, 232 / Pzi: 3 uică și uică / E: fo] (Trs; d. porci) A guița (1).

uici sm vz uică

Etimologice

uică (uici), s. m. – Unchi. Sb. ujak, ujko (Candrea). În Trans. și Olt. – Der. uină, s. f. (Banat, mătușă), din sb. ujna.

Enciclopedice

ÚICĂ, fam. act. sau ipoc. < Răduică, cf, alb. ujk „lup”, și sl. oyйкa „mătușă”.

Sinonime

UICĂ s. v. bade, nene, șorecar, unchi.

uică s. v. BADE. NENE. ȘORECAR. UNCHI.

Intrare: Uică
Uică nume propriu
nume propriu (I3)
  • Uică
Intrare: uică
substantiv masculin (M83)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uică
  • uica
plural
  • uici
  • uicii
genitiv-dativ singular
  • uică
  • uicăi
plural
  • uici
  • uicilor
vocativ singular
  • uică
  • uico
plural
  • uicilor
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uic
  • uicul
plural
  • uici
  • uicii
genitiv-dativ singular
  • uic
  • uicului
plural
  • uici
  • uicilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uici
  • uiciul
plural
  • uici
  • uicii
genitiv-dativ singular
  • uici
  • uiciului
plural
  • uici
  • uicilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: uica
verb (V10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uica
  • uicare
  • uicat
  • uicatu‑
  • uicând
  • uicându‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • uică
(să)
  • uice
  • uica
  • uică
  • uicase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • uică
(să)
  • uice
  • uicau
  • uicară
  • uicaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uică, uicisubstantiv masculin

regional
  • 1. Termen folosit pentru a vorbi cu (sau despre) unchi. MDA2 DLRM
  • 2. Termen respectuos pentru o persoană (mai) în vârstă. MDA2
  • 3. Strămoș. MDA2
    sinonime: strămoș
etimologie:

uicaverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „uică” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3