5 intrări
32 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (9)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (1)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TUTU, tutuuri, s. n. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. [Pr.: tütü] – Din fr. tutu.
tutu sn [At: DEX / P: tü-tü / E: fr tutu] Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste din tul, scurte și încrețite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TUTU, tutuuri, s. n. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. [Pr.: tütü] – Din fr. tutu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TUTU s.n. Fustă din tul scurtă și încrețită (purtată de dansatoare, de balerine). [Pron. tü-tü. / < fr. tutu].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TUTU [TÜTÜ] s. n. costum de scenă purtat de dansatoare, de balerine, din mai multe fuste din tul, scurte și încrețite, suprapuse. (< fr. tutu)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tutu s. n. ◊ „Azi le-au luat locul simplitatea, asceza chiar. Celebra «tutu» (fustă încrețită de tul) e acum înlocuită cu maioul colant și salopeta de lucru.” Cont. 8 II 74 p. 12. ◊ „Un «policier» în «tutu» – cum l-au numit cronicarii de specialitate. În imagine – o scenă din spectacolul coregrafic «Le Concours».” R.lit. 23 V 85 p. 22 [pron. tütü] (din. fr. tutu; DEX, DN3; cuvântul este mai vechi în rom.)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
tut1 sn [At: ALR I, 1458/129 / Pl: ~uri / E: fo] (Reg) Bucium1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tut2, ~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: tuți, ~e / E: ger Tute] (Reg) 1-2 smf, a (Persoană) slabă de minte Si: prostănac, tont (1-2), (reg) tutălău (1). 3-4 smf, a (Persoană) lipsită de îndemânare Si: nătâng. 5 sf Persoană leneșă. 6 sf Persoană neîngrijită. 7 sf Persoană plină de răutate. 8 sf Persoană care vorbește prea mult. 9 sf Câine leneș. 10 sf Câine slab Si: (pop) javră.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țâțu i vz țuțu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țoață2 sf vz țuț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țoț sm vz țuț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țoță sf vz țuț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țuțu [At: ALR II/I MN 71, 2 659/836 / V: țâțu / Pl: (4) ~ri / E: fo] 1 i (Olt; Mun; rep) Cuvânt cu care se însoțește datul în leagăn, săltatul pe genunchi etc. Si: huța. 2 i (Olt; Mun; îe) A da (pe cineva) ~ A legăna pe cineva. 3 i (Reg; cu valoare verbală; îf țâțu) Nani. 4 s (Mun) Leagăn în care se balansează cineva Si: (reg) țițeică1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Regional) Proeminență cărnoasă. Ia puiul și-i arde țuțul (moțul) acela de carne în vîrf. ȘEZ. VI 84.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tut, -ă adj. (cp. cu tont, după fonetizmu sîrbesc și rusesc, care preface pe on în u). Maram. Tont.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tutu (fr.) [pron. fr. tütü] s. n., pl. tutu-uri [pron. tütüuri]
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tutu (fr.) [pron. tütü] s. n., art. tutu-ul; pl. tutu-uri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tutu s. n. [pron. fr. tütü], art. tutuul; pl. tutuuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țuț2 (reg.) s. n., pl. țuțuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țuț1 (fam.) adj. invar. (în: a rămâne ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țuț (reg.) s. n., pl. țuțuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tut adj. m., pl. tuți; f. sg. tută, pl. tute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țuț s. n., pl. țuțuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țuțu interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
țuț adv. – Păcălit, tras pe sfoară. Creație expresivă, care se bazează pe ideea de „ascuțit”. Imaginea trebuie să fie aceea de bot, ca în expresia cu buzele umflate, sau a pune cioc „a înșela”. Cf. toate cuvintele cu aceeași consonanță care traduce aceeași idee de „vîrf”, țiglă, țîță, țugu, țurcă. – Der. țuță (var. Olt. țoță), s. f. (stog, claie, morman); țuțui(a), vb. ( a face vîrf, a vîrfui; refl., a se cățăra, a se cocoța); țuțui, s. n. (vîrf, pisc), cf. țugui; țuțul, s. n. (Arg., penis); țuțuian, s. m. (muntean, nume care se dă în Munt. transilvănenilor; cioban, țăran; mitocan); țuțuiancă, s. f. (transilvăneancă; un anumit dans popular); țuțuienesc, adj. (transilvan; muntean); țuțura, vb. (Trans., a se lua de ciuf, a se părui); țuțuroi (var. țuțur), s. n. (țurțur; robinet), cf. țurțur; țunțurliu, adj. (încîlcit, mîzgălit).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tut, -ă, tuți, -e, adj. (reg.) 1. prost, tont. 2. leneș, prăpădit, rău, murdar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tut, -ă, tuți, -te, adj. – (reg.) Prost, tont (Țiplea, 1906). (Maram.). – Cf. tont (Scriban); din germ. Tute „claxon, trompetă” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tut, -ă, adj. – Prost, tont (Țiplea 1906). – Din germ. Tute.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Țuțu, -l v. Țîță II 1.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a lăsa țuț (pe cineva) expr. (intl.) 1. a-i fura (cuiva) totul. 2. a lăsa (pe cineva) fără un ban. 3. a înșela (pe cineva), a păcăli (pe cineva). 4. a uimi (pe cineva), a ului (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țuț adj. invar. bun; frumos; de calitate superioară; excelent.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: tütü
substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tutu, tutu-urisubstantiv neutru
- 1. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- tutu DEX '09 DEX '98 DN
țuț, țuțurisubstantiv neutru
- 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ia puiul și-i arde țuțul (moțul) acela de carne în vîrf. ȘEZ. VI 84. DLRLC
-
- A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- DEX '98 DEX '09