9 definiții pentru tutu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TUTU, tutuuri, s. n. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. [Pr.: tütü] – Din fr. tutu.
tutu sn [At: DEX / P: tü-tü / E: fr tutu] Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste din tul, scurte și încrețite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TUTU, tutuuri, s. n. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. [Pr.: tütü] – Din fr. tutu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TUTU s.n. Fustă din tul scurtă și încrețită (purtată de dansatoare, de balerine). [Pron. tü-tü. / < fr. tutu].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TUTU [TÜTÜ] s. n. costum de scenă purtat de dansatoare, de balerine, din mai multe fuste din tul, scurte și încrețite, suprapuse. (< fr. tutu)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tutu s. n. ◊ „Azi le-au luat locul simplitatea, asceza chiar. Celebra «tutu» (fustă încrețită de tul) e acum înlocuită cu maioul colant și salopeta de lucru.” Cont. 8 II 74 p. 12. ◊ „Un «policier» în «tutu» – cum l-au numit cronicarii de specialitate. În imagine – o scenă din spectacolul coregrafic «Le Concours».” R.lit. 23 V 85 p. 22 [pron. tütü] (din. fr. tutu; DEX, DN3; cuvântul este mai vechi în rom.)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tutu (fr.) [pron. fr. tütü] s. n., pl. tutu-uri [pron. tütüuri]
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tutu (fr.) [pron. tütü] s. n., art. tutu-ul; pl. tutu-uri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tutu s. n. [pron. fr. tütü], art. tutuul; pl. tutuuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: tütü
substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tutu, tutu-urisubstantiv neutru
- 1. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- tutu DEX '09 DEX '98 DN