2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

turuiac sm vz tureatcă

țârâiac sm [At: BĂCESCU, PĂS. 169 / V: țurui~ / Pl: ~ieci / E: țârâi1 + -ac] (Reg) 1 Pasăre călătoare, insectivoră, de mărimea unei vrăbii, de culoare brună pe spate și albă-brună pe pântece, care scoate un țârâit1 prelung, repetat și care trăiește în stufărișul din jurul lacurilor și al mlaștinilor (Acrocephalus scirpaceus). 2 (Îf țuruiac) Fluierătoare din coajă de salcie. 3 Pantă puțin adâncă într-o apă curgătoare.

ȚÂRÂIÁC ~iéci m. pop. Insectă care în timpul serii și al nopții produce sunete caracteristice, scurte și repetate. /a țârâi + suf. ~iac

tureác m., pl. ecĭ (d. tur 1. V. tureatcă și cĭoarecĭ). Munt. Cĭoarecĭ, pulpare, tuzlucĭ (în Olt. turuĭac, pl. ĭecĭ). Munt. vest, Trans. Maram. Tureatcă, carîmb: cercetînd tureciĭ vechĭ (Agrb. Înt. 182). S. n., pl. ece. Rest (cupon) dintr’o trîmbă de pînză, dintr’o pîne saŭ dintr’o lămîĭe. – Și cureac în Munt. est, Mold. (Șez. 30, 168). V. chĭostec.

Intrare: turuiac
turuiac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țârâiac
țârâiac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țuruiac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.