6 intrări

48 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURNÁT1 s. n. Turnare1. – V. turna1.

TURNÁT1 s. n. Turnare1. – V. turna1.

TURNÁT3, -Ă, turnați, -te, adj. 1. Care a fost supus operației de turnare1. Oțel turnat. 2. (Fig.) (Despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva, exact pe măsură. – V. turna1.

TURNÁT2 s. n. Turnare2. – V. turna2.

TURNÁT2 s. n. Turnare2. – V. turna2.

turnat2 sn [At: DEX-S / Pl: ~uri / E: turna2] 1-2 Turnare2 (1-2).

turnat3, ~ă [At: ALR SN IV h 1077/228 / Pl: ~ați, ~e / E: turna1] 1 a (Reg; îs) Plăcintă ~ă Clătită2 (6). 2 sn (Reg) Preparat culinar din jumări de slănină amestecate cu lapte acru încălzit, care se toarnă peste mămăligă. 3 a (D. un material lichid) Care a fost supus operației de turnare1 (12). 4 a (Fig; d. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva. 5 a (Fam; fig; d. persoane) Denunțat de către cineva.

turnat1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: turna1] 1-6 Turnare1 (1, 9, 12-15).

TURNÁT3, -Ă, turnați, -te, adj. 1. Care a fost supus operației de turnare1. Oțel turnat. 2. (Fig.) (Despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva, exact pe măsură. – V. turna1.

TURNÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A TURNA. 2) (despre haine) Care este bine ajustat pe corp; exact pe măsură. /v. a turna

TURNÁ2, turnez, vb. I. Tranz. A înregistra succesiv pe peliculă, cu un aparat de luat vederi, secvențele care alcătuiesc un film cinematografic; p. gener. a realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic. – Din fr. tourner.

TURNÁ2, turnez, vb. I. Tranz. A înregistra succesiv pe peliculă, cu un aparat de luat vederi, secvențele care alcătuiesc un film cinematografic; p. gener. a realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic. – Din fr. tourner.

TURNÁ1, torn, vb. I. Tranz. I. 1. A vărsa un lichid sau, p. ext., un fluid în, pe sau peste ceva. ◊ Expr. A turna ulei pe rană = a alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu înțelegere și compasiune. ♦ Intranz. impers. (Fam.) A ploua torențial. 2. A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru ca, prin răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect solid de forma tiparului). II Fig. 1. (Fam.) A compune, a redacta ceva (la repezeală). ♦ A formula ceva (în scris sau verbal) pentru a înșela pe cineva. 2. (Fam.) A duce pe cineva la închisoare; a închide. 3. A trage pumni, a bate pe cineva. III. Fig. (Fam.) A pârî, a denunța pe cineva. – Lat. tornare „a învârti, a răsuci”.

turna1 [At: PSALT. 112 / V: (îvr) tor~ / Pzi: torn / E: ml tornare „a învârti, a răsuci”] 1 vr (Înv) A se întoarce de undeva Si: a se înapoia, a reveni. 2 vi (Înv) A se abate din drum. 3 vt (Înv) A da înapoi Si: a restitui. 4-5 vtr (Înv) A (se) îndrepta în altă direcție. 6 vt (Înv; c. i. privirea) A orienta în altă direcție. 7 vr (Îvp) A se întoarce (pentru a se adresa) către cineva. 8 vr (Înv; d. un eveniment, un fapt etc.) A se schimba. 9 vt (Înv) A abate pe cineva de la rău Si: a converti, a îndrepta. 10 vt (Reg) A răsturna la pământ Si: a doborî. 11 vrr (Reg; rar) A se trânti (16). 12 vt (C. i. un lichid) A face să curgă (în sau pe, peste ceva) Si: a vărsa. 13 vt (Pfm; îe) A ~ gaz (sau ulei, untdelemn, spirt) peste (sau în) foc A întărâta pe cineva care este deja înfuriat. 14 vt (Pfm; îe) A ~ ulei pe rană A alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu înțelegere și compasiune. 15 vt(a) (Pfm; îe) A ~ în el sau a ~ca într-un vas (sau sac) spart Se spune despre cineva care bea (sau mănâncă) foarte mult. 16 vt(a) (Reg; îe) A ~ bobocilor A nu avea de lucru. 17 vt(a) (Reg; îae) A vorbi cu nesocotință. 18 vt(a) (Reg; îe) A ~ pe cămăși A opări rufele. 19 viim (Fam; de obicei cu determinările „cu găleata”, „cu cofa” etc.) A ploua torențial. 20 vr (Rar; fig) A veni în cantitate, în număr mare. 21 vr (Pop; rar; d. ape curgătoare) A se vărsa. 22 vt (Trs; Ban) A voma. 23 vt A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru că, prin răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect solid de forma tiparului). 24 vt (C. i. obiectul obținut) A confecționa prin turnare (12). 25 vt (Arte) A realiza în bronz forma definitivă a unei sculpturi după un mulaj de ghips. 26 vt (Fam; fig) A face un lucru cu ușurință. 27 vt (Pfm; îe) A ~ (la) copii (sau plozi) A naște mulți copii. 28 vt (Pfm; și reg; îe a ~ propele la fălci) A trage cuiva pumni Si: a bate. 29-30 vt (Fam; fig) A compune (sau a spune) ceva în grabă, fără a se gândi mult (cu abundență de cuvinte). 31 vt (Fam; fig) A formula ceva (verbal sau în scris), cu scopul de a induce în eroare, de a pedepsi pe cineva. 32 vt (Pfm; îe) A ~ gogoși (sau verzi și uscate) A minți. 33 vt (Fam; îe) A-i (sau a i le) ~ A vorbi cuiva deschis, pe șleau. 34 vt (Fam; fig) A denunța pe cineva Si: a pârî. 35 vt (Pop) A așeza în (sau pe) ceva Si: a pune. 36 vt (Arg; îe) A ~ (pe cineva) în ghips A bate foarte tare. 37 vt (Pfm; fig) A duce pe cineva la închisoare Si: a închide.

turna2 vt [At: PUȘCARIUL, L. R. I, 387 / Pzi: ~nez / E: fr tourner] 1 A înregistra succesiv pe peliculă secvențele care alcătuiesc un film. 2 (Pex) A realiza un film cinematografic.

TURNÁ1, torn, vb. I Tranz. I. 1. A vărsa un lichid sau, p. ext., un fluid în, pe sau peste ceva. ◊ Expr. A turna ulei pe rană = a alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu înțelegere și compasiune. ♦ Intranz. impers. (Fam.) A ploua torențial. 2. A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru ca, prin răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect solid de forma tiparului). II. Fig. 1. (Fam.) A compune, a redacta ceva (la repezeală). ♦ A formula ceva (în scris sau verbal) pentru a înșela pe cineva. 2. (Fam.) A duce pe cineva la închisoare; a închide. 3. A trage pumni, a bate pe cineva. III. Fig. (Fam.) A pârî, a denunța pe cineva. – Lat. tornare „a învârti, a răsuci”.

TURNÁ2, torn, vb. I. Refl. (Franțuzism rar) A se întoarce. Apoi, turnîndu-se către Ana: – Fata asta, oricine ar fi, te socotește arestată. BOLINTINEANU, O. 404.

TURNÁ1, torn, vb. I. Tranz. I. 1. (Complementul indică un lichid sau o materie continuă) A vărsa (în, pe sau peste ceva). Vodă întinse pocalul și armașul turnă vin. SADOVEANU, O. VII 110. Ca pe fus munții se învîrtesc, macină izvoare și le toarnă-n Bistrița. VLAHUȚĂ, O. A. II 165. Baba, într-o noapte, turnă apă pe vatră și stinse focul. ISPIRESCU, L. 347. Moș Nichifor odată începe a turna la țernă peste foc și-l înădușă. CREANGĂ, P. 132. Îi turnă pe gît otrava ce mai era în fundul paharului. NEGRUZZI, S. I 164. (Fig.) Perdelele lăsate mi-au turnat otravă în sînge. CAMIL PETRESCU, U. N. 217. Ceilalți se dezmorțiră ca și cînd le-ar fi turnat în suflet o undă de bucurie. REBREANU, I. 33. ◊ Expr. A turna ulei pe rană = a alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu multă înțelegere și compasiune. A turna gaz peste foc = a ațîța pe cineva care este de mai înainte înfuriat; a învrăjbi și mai tare lucrurile. ◊ Absol. Luînd o butelcă de Cotnari, o destupă iute și ne turnă la fiecare. HOGAȘ, DR. II 29. Mă duc la moară, Doi cocoși îmi toarnă-n coș, Doi gînsaci Toarnă-n saci. ANT. LIT. POP. I 159. ♦ Refl. (Neobișnuit) A se vărsa. Rîul Doamnei... taie șesul Ilfovului și merge de se toarnă în Dunăre. VLAHUȚĂ, R. P. 99. (Fig.) În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă, Cad săgețile în valuri, care șuieră, se toarnă. EMINESCU, O. I 148. ♦ Intranz. impers. (De obicei urmat de determinarea «cu găleata») A ploua torențial. De deasupră-ne turna cu găleata parcă, răpăiau pe pămînt stropii ca grindina, în clăbuci care tresăreau, se răsuceau, se zbăteau ca niște gîngănii. SADOVEANU, O. VIII 74. Turna cu găleata în ziua aceea. C. PETRESCU, O. P. I 143. De cu noaptea a-nceput a turna... Piețele, ogrăzile, locurile virane sînt mări și lacuri. CARAGIALE, O. II 311. 2. A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru ca, după răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect sau o piesă de forma tiparului). ◊ Fig. S-a pomenit într-adevăr cu o inspirație și s-a oprit s-o toarne într-o formă poetică. REBREANU, I. 103. Ca să poți turna un vers nepieritor, trebuie să arzi de-un gînd, de o simțire nestăpînită. VLAHUȚĂ, O. A. 401. La ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? EMINESCU, O. I 137. II. Fig. 1. (Mai ales la participiu) A potrivi o haină pe măsura exactă a unui corp, a face ca haina să-i vină cuiva foarte bine. Nu tot astfel se înfățișau copiii domnului inspector de la poștă... în hăinuțe de catifea, turnate parcă pe măsura lor. PAS, Z. I 23. Sacoul turnat pe trup și pantalonii albi, de tenis, călcați perfect pe dungă, făceau senzație în tot portul. BART, E. 106. 2. (Familiar) A compune, a redacta (la repezeală). Mă și așez liniștit la masă și, pe nerăsuflate, torn următoarele... CARAGIALE, O. II 340. ◊ Refl. pas. Discursuri, de altă parte, turnatu-s-au mai multe, Și pare c-o să fie și lume să le-asculte. MACEDONSKI, O. I 42. ♦ A formula ceva (verbal sau în scris) pentru a înșela sau pentru a apăsa, a asupri pe cineva. Le-aș turna una să mă țină minte și să mă pomenească. C. PETRESCU, O. P. I 47. Să-i torni, domnule taxator, un proces-verbal drastic. BART, S. M. 89. Îi turnau fel de fel de gogoși, care de care mai umflate. CARAGIALE, O. III 34. Ca să se poată apropia de dumneei, a fost silit să-i toarne o minciună de cele gogonate. ALECSANDRI, T. 194. 3. A arunca (pe cineva) la închisoare; a închide, a aresta. Vezi să n-o feștelești... și să vă torn la gherlă. PAS, Z. IV 192. Au să vă toarne la dubă, la ocnă, la munca silnică pe viață. CONTEMPORANUL, iv 503. 4. A bate (pe cineva); a trage cuiva pumni. Îți toarnă niște propele la fălci de-ți strămută căpriorii. ALECSANDRI, T. 5. ♦ (Rar) A trînti. Cînd l-am plesnit la cap, l-am și turnat la pămînt. SADOVEANU, O. VII 184.

TURNÁ3, turnez, vb. I. Tranz. (În expr.) A turna un film = a realiza un film (executînd toate operațiile necesare de regie, de tehnică etc).

TURNÁ vb. I. tr. A realiza un film cinematografic, înregistrând pe peliculă diversele scene. [< fr. tourner].

TURNÁ vb. tr. a realiza un film cinematografic. (< fr. tourner)

A TURNÁ2 ~éz tranz. (filme cinematografice) A realiza, folosind anumite mijloace și procedee tehnice. /<fr. tourner

arată toate definițiile

Intrare: turnat (adj.)
turnat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnat
  • turnatul
  • turnatu‑
  • turna
  • turnata
plural
  • turnați
  • turnații
  • turnate
  • turnatele
genitiv-dativ singular
  • turnat
  • turnatului
  • turnate
  • turnatei
plural
  • turnați
  • turnaților
  • turnate
  • turnatelor
vocativ singular
plural
Intrare: turnat (filmare)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnat
  • turnatul
  • turnatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • turnat
  • turnatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: turnat (vărsare)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnat
  • turnatul
  • turnatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • turnat
  • turnatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: turna (filma)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • turna
  • turnare
  • turnat
  • turnatu‑
  • turnând
  • turnându‑
singular plural
  • turnea
  • turnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • turnez
(să)
  • turnez
  • turnam
  • turnai
  • turnasem
a II-a (tu)
  • turnezi
(să)
  • turnezi
  • turnai
  • turnași
  • turnaseși
a III-a (el, ea)
  • turnea
(să)
  • turneze
  • turna
  • turnă
  • turnase
plural I (noi)
  • turnăm
(să)
  • turnăm
  • turnam
  • turnarăm
  • turnaserăm
  • turnasem
a II-a (voi)
  • turnați
(să)
  • turnați
  • turnați
  • turnarăți
  • turnaserăți
  • turnaseți
a III-a (ei, ele)
  • turnea
(să)
  • turneze
  • turnau
  • turna
  • turnaseră
Intrare: turna (vărsa)
verb (VT36)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • turna
  • turnare
  • turnat
  • turnatu‑
  • turnând
  • turnându‑
singular plural
  • toarnă
  • turnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • torn
(să)
  • torn
  • turnam
  • turnai
  • turnasem
a II-a (tu)
  • torni
(să)
  • torni
  • turnai
  • turnași
  • turnaseși
a III-a (el, ea)
  • toarnă
(să)
  • toarne
  • turna
  • turnă
  • turnase
plural I (noi)
  • turnăm
(să)
  • turnăm
  • turnam
  • turnarăm
  • turnaserăm
  • turnasem
a II-a (voi)
  • turnați
(să)
  • turnați
  • turnați
  • turnarăți
  • turnaserăți
  • turnaseți
a III-a (ei, ele)
  • toarnă
(să)
  • toarne
  • turnau
  • turna
  • turnaseră
Intrare: turnaț
turnaț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

turnat (adj.)

  • 1. Care a fost supus operației de turnare.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: sleit (adj.) un exemplu
    exemple
    • Oțel turnat.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. figurat (Despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva, exact pe măsură.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: leit

etimologie:

turnat (filmare)

etimologie:

turnat (vărsare)

etimologie:

turna (filma)

  • 1. A înregistra succesiv pe peliculă, cu un aparat de luat vederi, secvențele care alcătuiesc un film cinematografic.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: produce
    • 1.1. prin generalizare A realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie:

turna (vărsa)

  • 1. A vărsa un lichid (sau, prin extensiune, un fluid) în, pe sau peste ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: vărsa 9 exemple
    exemple
    • Vodă întinse pocalul și armașul turnă vin. SADOVEANU, O. VII 110.
      surse: DLRLC
    • Ca pe fus munții se învîrtesc, macină izvoare și le toarnă-n Bistrița. VLAHUȚĂ, O. A. II 165.
      surse: DLRLC
    • Baba, într-o noapte, turnă apă pe vatră și stinse focul. ISPIRESCU, L. 347.
      surse: DLRLC
    • Moș Nichifor odată începe a turna la țernă peste foc și-l înădușă. CREANGĂ, P. 132.
      surse: DLRLC
    • Îi turnă pe gît otrava ce mai era în fundul paharului. NEGRUZZI, S. I 164.
      surse: DLRLC
    • figurat Perdelele lăsate mi-au turnat otravă în sînge. CAMIL PETRESCU, U. N. 217.
      surse: DLRLC
    • figurat Ceilalți se dezmorțiră ca și cînd le-ar fi turnat în suflet o undă de bucurie. REBREANU, I. 33.
      surse: DLRLC
    • absolut Luînd o butelcă de Cotnari, o destupă iute și ne turnă la fiecare. HOGAȘ, DR. II 29.
      surse: DLRLC
    • absolut Mă duc la moară, Doi cocoși îmi toarnă-n coș, Doi gînsaci Toarnă-n saci. ANT. LIT. POP. I 159.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A turna ulei pe rană = a alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu înțelegere și compasiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. expresie A turna gaz peste foc = a ațâța pe cineva care este de mai înainte înfuriat; a învrăjbi și mai tare lucrurile.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.3. reflexiv neobișnuit A se vărsa.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Rîul Doamnei... taie șesul Ilfovului și merge de se toarnă în Dunăre. VLAHUȚĂ, R. P. 99.
        surse: DLRLC
      • figurat În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă, Cad săgețile în valuri, care șuieră, se toarnă. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
    • 1.4. intranzitiv impersonal familiar A ploua torențial.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • De deasupră-ne turna cu găleata parcă, răpăiau pe pămînt stropii ca grindina, în clăbuci care tresăreau, se răsuceau, se zbăteau ca niște gîngănii. SADOVEANU, O. VIII 74.
        surse: DLRLC
      • Turna cu găleata în ziua aceea. C. PETRESCU, O. P. I 143.
        surse: DLRLC
      • De cu noaptea a-nceput a turna... Piețele, ogrăzile, locurile virane sînt mări și lacuri. CARAGIALE, O. II 311.
        surse: DLRLC
  • 2. A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru ca, prin răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect solid de forma tiparului).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • A turna o statuie de bronz.
      surse: NODEX
    • figurat S-a pomenit într-adevăr cu o inspirație și s-a oprit s-o toarne într-o formă poetică. REBREANU, I. 103.
      surse: DLRLC
    • figurat Ca să poți turna un vers nepieritor, trebuie să arzi de-un gînd, de o simțire nestăpînită. VLAHUȚĂ, O. A. 401.
      surse: DLRLC
    • figurat La ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? EMINESCU, O. I 137.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat (Mai ales la participiu) A potrivi o haină pe măsura exactă a unui corp, a face ca haina să-i vină cuiva foarte bine.
    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Nu tot astfel se înfățișau copiii domnului inspector de la poștă... în hăinuțe de catifea, turnate parcă pe măsura lor. PAS, Z. I 23.
      surse: DLRLC
    • Sacoul turnat pe trup și pantalonii albi, de tenis, călcați perfect pe dungă, făceau senzație în tot portul. BART, E. 106.
      surse: DLRLC
  • 4. figurat familiar A compune, a redacta ceva (la repezeală).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Mă și așez liniștit la masă și, pe nerăsuflate, torn următoarele... CARAGIALE, O. II 340.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Discursuri, de altă parte, turnatu-s-au mai multe, Și pare c-o să fie și lume să le-asculte. MACEDONSKI, O. I 42.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A formula ceva (în scris sau verbal) pentru a înșela pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Le-aș turna una să mă țină minte și să mă pomenească. C. PETRESCU, O. P. I 47.
        surse: DLRLC
      • Să-i torni, domnule taxator, un proces-verbal drastic. BART, S. M. 89.
        surse: DLRLC
      • Îi turnau fel de fel de gogoși, care de care mai umflate. CARAGIALE, O. III 34.
        surse: DLRLC
      • Ca să se poată apropia de dumneei, a fost silit să-i toarne o minciună de cele gogonate. ALECSANDRI, T. 194.
        surse: DLRLC
    • 4.2. expresie A turna la gogoși (sau verzi și uscate) = a spune minciuni.
      surse: NODEX
  • 5. familiar A duce pe cineva la închisoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aresta închide 2 exemple
    exemple
    • Vezi să n-o feștelești... și să vă torn la gherlă. PAS, Z. IV 192.
      surse: DLRLC
    • Au să vă toarne la dubă, la ocnă, la munca silnică pe viață. CONTEMPORANUL, iv 503.
      surse: DLRLC
  • 6. A trage pumni, a bate pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Îți toarnă niște propele la fălci de-ți strămută căpriorii. ALECSANDRI, T. 5.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd l-am plesnit la cap, l-am și turnat la pămînt. SADOVEANU, O. VII 184.
        surse: DLRLC
  • 7. figurat familiar A pârî, a denunța pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: denunța pârî
  • 8. reflexiv franțuzism rar A se întoarce.
    surse: DLRLC sinonime: întoarce un exemplu
    exemple
    • Apoi, turnîndu-se către Ana: – Fata asta, oricine ar fi, te socotește arestată. BOLINTINEANU, O. 404.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină tornare „a învârti, a răsuci”.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX