turmentat, ~ă a [At: HASDEU, I. C. I, 17 / V: (înv) tor~ / Pl: ~ați, ~e / E: turmenta cf fr tourmente] (Liv) 1 (D. persoane) Frământat² (6). 2 (D. terenuri) Care are un relief accidentat, cu aspect neregulat. 3 (Pct) Care prezintă straturi suprapuse. 4 Amețit de băutură Si: beat.

TURMENTAT, -Ă, turmentați, -te, adj. (Rar) Beat. Nu sînt turmentat... coană Joițico. CARAGIALE, O. I 118.

TURMENTAT, -Ă adj. 1. (Liv.) Amețit de băutură; beat. 2. Chinuit; înnebunit. [< turmenta].

turmentat a. fam. beat: cetățean turmentat.

*turmentát, -ă adj. (fr. tourmenté). Barb. Rar. Iron. Beat: un cetățean turmentat (saŭ: turmentat de băutură).

TURMENTA, turmentez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) îmbăta. – Din fr. tourmenter.

tormentat, ~ă a vz turmentat

turmenta [At: HELIADE, O. I, 390 / Pzi: ~tez, (înv) ~ment / E: fr tourmenter] (Liv) 1 vt (C. i. persoane) A frământa (10). 2 vt A deranja (4). 3-4 vtr A (se) ameți de băutură Si: a (se) îmbăta.

TURMENTA, turmentez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) îmbăta. – Din fr. tourmenter.

TURMENTA, turmentez, vb. I. Refl. (Rar) A se îmbăta.

TURMENTA vb. I. 1. refl., tr. (Liv.) A (se) îmbăta. 2. tr. A chinui, a înnebuni. [< fr. tourmenter].

TURMENTA vb. I. refl., tr. a (se) îmbăta. II. tr. a ameți, a zăpăci. (< fr. tourmenter)

A SE TURMENTA mă ~ez intranz. A ajunge în stare de ebrietate în urma consumului excesiv de alcool; a deveni beat; a se îmbăta. /<fr. tourmenter

A TURMENTA ~ez tranz. A face să se turmenteze. /<fr. tourmenter

turmentà v. 1. a chinui: boala îl turmentă; 2. a importuna: creditorii îl turmentă.

*turmentéz v. tr. (fr. tourmenter, d. tourment, chin, zbucĭum; lat. tormentum, d. torquére, a întoarce, a suci). Barb. Chinuĭesc, zbucĭum: boala, grijile, creditoriĭ îl turmentează.

turmenta (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. turmentez, 3 turmentează; conj. prez. 1 sg. să turmentez, 3 să turmenteze

turmenta (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 turmentează

turmenta vb., ind. prez. 1 sg. turmentez, 3 sg. și pl. turmentează

TURMENTAT adj. v. beat.

TURMENTAT adj. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, (livr.) grizat, (rar) trecut, (înv. și pop.) candriu, (pop.) turlac, vîjîit, (reg.) amnărit, învinoșat, rătutit, vinos, (prin Ban.) chermeleu, (Transilv. și Maram.) șumen, (prin Transilv.) șumenit, (fam. fig.) afumat, aghesmuit, făcut, oțelit, pilit, sfințit, tămîiat, tîrnosit, trăsnit, turtit, (arg.) mahit, matol, matosit. (Om ~.)

Turmentat ≠ treaz

TURMENTA vb. v. îmbăta.

TURMENTA vb. a (se) ameți, a (se) chercheli, a (se) îmbăta, (livr.) a (se) griza, (pop.) a (se) turlăci, (prin Transilv.) a (se) amnări, (Mold.) a (se) chefălui, (Transilv. și Ban.) a (se) șumeni, (fam.) a (se) învinoșa, a (se) matosi, (fam. fig.) a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) căli, a (se) ciupi, a (se) cîrpi, a (se) magnetiza, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămîia, a (se) trăsni, a (se) turti, (rar fig.) a (se) tîrnosi, a (se) turci, (reg. fig.) a (se) flecui, a (se) oțeli, (arg.) a (se) mahi, a (se) matoli. (S-a ~ cu rachiu.)

A se turmenta ≠ a se dezbăta