15 definiții pentru tribulație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIBULÁȚIE, tribulații, s. f. (Livr.) Zbucium sufletesc, frământare, necaz; agitație. – Din fr. tribulation.

tribulație sf [At: NEGRUZZI, S. I, 79 / V: (îvr) ~iune / Pl: ~ii / E: fr tribulation] (Liv; mpl) 1 Zbucium sufletesc Si: agitație, frământare. 2 Alergătură (1). 3 Mâhnire.

TRIBULÁȚIE, tribulații, s. f. (Livr.) Zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură. – Din fr. tribulation.

TRIBULÁȚIE, tribulații, s. f. (Livresc, mai ales la pl.) Zbucium, frămîntare, necaz. Coconul Andronache se duse în voiaj, ca să-și uite tribulațiile conjugale. NEGRUZZI, S. I 79. – Variantă: tribulațiúne (EFTIMIU, N. 125) s. f.

TRIBULÁȚIE s.f. (Liv.) Mâhnire, necaz, chin, zbucium moral. [Gen. -iei. / cf. lat. tribulatio, fr. tribulation].

TRIBULÁȚIE s. f. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin. (< fr. tribulation)

TRIBULÁȚIE ~i f. mai ales la pl. livr. Neliniște sufletească; frământare; tulburare; zbucium. [G.-D. tribulației] /<fr. tribulation

tribulațiune sf vz tribulație

*tribulațiúne f. (lat. tribulátio, -ónis, d. tribulare, a zbucĭuma. V. treĭer). Zbucĭum sufletesc. – Și -áție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tribulație (livr.) (-ți-e) s. f., art. tribulația (-ți-a), g.-d. art. tribulației; pl. tribulații, art. tribulațiile (-ți-i-)

tribuláție s. f. (sil. -ți-e), art. tribuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. tribuláției; pl. tribuláții, art. tribuláțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: tribulație
tribulație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tribulație
  • tribulația
plural
  • tribulații
  • tribulațiile
genitiv-dativ singular
  • tribulații
  • tribulației
plural
  • tribulații
  • tribulațiilor
vocativ singular
plural
tribulațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tribulațiune
  • tribulațiunea
plural
  • tribulațiuni
  • tribulațiunile
genitiv-dativ singular
  • tribulațiuni
  • tribulațiunii
plural
  • tribulațiuni
  • tribulațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tribulație, tribulațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.