2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREZÍT, -Ă, treziți, -te, adj. (Despre mâncăruri, băuturi etc.) Care și-a pierdut tăria, gustul, aroma etc.; răsuflat. ♦ Cu miros greu, descompus. – V. trezi.

TREZÍT, -Ă, treziți, -te, adj. (Despre mâncăruri, băuturi etc.) Care și-a pierdut tăria, gustul, aroma etc.; răsuflat. ♦ Cu miros greu, descompus. – V. trezi.

trezit2, ~ă a [At: PISCUPESCU, O. 47/4 / V: (îrg) ~zvit / Pl: ~iți, ~e / E: trezi] 1 (D. persoane) Care este deșteptat din somn. 2 (D. persoane) Care este deșteptat la realitate. 3 (Reg) (Pop; d. mâncăruri, băuturi, substanțe aromatice) Care și-a pierdut din tărie, din gust, din aromă Si: răsuflat. 4 (Reg; d. mâncăruri, băuturi) Cu miros greu Si: descompus. 5 (Îrg; fig) Învechit. 6 (Îrg; fig) Banal (1).

trezit1 sn [At: (a. 1619) GCR I, 55/24 / V: (înv) ~zvit / Pl: ~uri / E: trezi] 1-4 Trezire (1, 3, 5, 7).

TREZÍT, -Ă, treziți, -te, adj. (Despre mîncări, băuturi, substanțe aromatice) Care și-a pierdut din tărie, din gust, din aromă; răsuflat. În ladă, miros de naftalină trezită și de tutun. BASSARABESCU, S. N. 18. ◊ Fig. Atunci aveau prilejul să asculte, lîngă ceștile cu cafea, noutăți trezite. BASSARABESCU, S. N. 28. ♦ Cu miros greu. Mirosul de humă trezită se înteți. Venea dinspre Dunăre, amestecat cu mirosul de baltă. DUMITRIU, N. 15. Respirația grea, trezită, acră, caldă și deasă a mulțimii, dospită în fumul de țigări și havane, zarva fără căpătîi... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA, S. 131.

TREZÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A TREZI și A SE TREZI. 2) pop. (despre produse alimentare) Care și-a pierdut calitățile inițiale. /v. a trezi

trezít, -ă adj. Fig. Răsuflat, oțetit, stricat: vin trezit.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti.

trezi [At: VARLAAM, C. 280 / V: (îrg) ~zvi / Pzi: ~zesc / E: vsl трѣзвити (сѧ)] 1-2 vtr A (se) scula din somn Si: a (se) deștepta. 3-4 vtr A face să-și revină sau a-și reveni dintr-o stare de amețeală, din leșin etc. 5-6 vtr (Fig) A face să-și revină sau a-și reveni dintr-o stare de rătăcire sufletească, din reverie. 7-8 vtr A face să-și revină sau a-și reveni din beție. 9-10 vtr (Fig) A face să iasă sau a ieși dintr-o stare de letargie, de nemișcare, de inactivitate. 11-12 vtr A face să revină sau a reveni la viață Si: a învia. 13 vt (Îvr) A readuce în actualitate. 14-15 vtr A face să devină sau a deveni conștient de realitate, de adevăr Si: a (se) dumeri, a (se) lămuri. 16-17 vtr A face să se manifeste sau a se manifesta. 18 vr (Pop; d. ființe) A veni pe lume Si: a se naște. 19 vr A se pomeni pe neașteptate cu (sau la) cineva sau undeva ori într-o situație neprevăzută. 20 vr (Pop; îe) Unde te ~zești? Se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă nepotrivit. 21 vr (Pop; îe) A se ~ vorbind A vorbi vrute și nevrute fără să-și dea seama ce spune. 22 vr A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când se știe, de când își poate aduce aminte. 23 vr (Reg; d. mâncăruri, băuturi, substanțe aromatice) A-și pierde gustul, tăria, aroma Si: a se răsufla.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta, a (se) scula din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. Refl. 1. A se scula, a se deștepta din somn. A doua zi mă trezii dis-de-dimineață. SADOVEANU, O. VI 118. Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80. M-am trezit destul de dimineață, nu-i așa? ALECSANDRI, T. I 407. M-am culcat și-am adormit, Anevoie m-am trezit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. ◊ Fig. Se trezesc munții, cîmpiile, apele. Zorile noi își deschid pleoapele. TULBURE, V. R. 20. În zorii zilei, cîmpiile se trezesc parcă dintr-o orgie, și liniștea se întoarce asupra lor ca o stafie. BOGZA, C. O. 249. [Zarzărul] s-a trezit, așa, de dimineață Cu ramuri albeși se poate spune Că-i pentru-ntîia oară în viață Cînd i se-ntîmplă-asemenea minune. TOPÎRCEANU, B. 5. ♦ Tranz. A deștepta pe cineva din somn. Au coborît la crîșmă ș-au trezit pe negustor. SADOVEANU, B. 105. Tată, nu te înfricoșa, că eu sînt!... ci trezește pe mama. CREANGĂ, P. 79. Dorul mîndrei mare este... Eu mă culc, el mă trezește. HODOȘ, P. P. 37. ◊ (Poetic) Și luna își adormea strălucirea Și vîntul porni afară să trezească zorile. ISAC, O. 75. 2. Fig. A se deștepta dintr-o stare de amețeală, de visare, de letargie; p. ext. a reveni la viață, a începe o viață nouă. Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. Femeia lui Ipate și cu baba, cînd se trezesc din amețeală, nici tu drumeț, nici tu copil, nici tu nemica. CREANGĂ, P. 174. Lăpușneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI, S. I 160. ♦ Tranz. A scoate din amorțeală, din letargie; a readuce la viață. Și zîna visează de veacuri Un tînăr născut din dumbravă Să vină să-i dea un sărut Trezind-o din vraja bolnavă. BENIUC, V. 85. Merge... Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind. ALECSANDRI, P. P. 62. 3. A-și reveni din beție. (Tranz. fact.) În ochi negri că-l lovea, Din beție că-l trezea Și din gură mi-i striga. TEODORESCU, P. P. 544. 4. Fig. A lua ființă, a apărea, a se ivi, a se manifesta. Lunca rîde și-nverzește, Doru-n suflet se trezește. ALECSANDRI, P. I 235. ♦ Tranz. fact. A face să ia ființă, să se manifeste. Politica de pace, dusă de puterea sovietică încă din primele zile ale existenței sale, a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea întreagă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 2/1. Operele... artistice ne turbură toată inima, trezesc toată durerea pricinuită de război. GHEREA, ST. CR. II 86. ♦ (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume; a se naște. Satul Humuleștii în care m-am trezit nu-i un sat lăturalnic. CREANGĂ, A. 71. 5. A deveni conștient, a ajunge să înțeleagă, să-și dea seama de realitate. Deodată s-au trezit că... n-au nici soare, nici lună, nici stele. RETEGANUL, P. III 66. Doamne! cum să ia omul ista, la drum, cu vorba și cînd se trezește, cine știe unde a ajuns. CREANGĂ, P. 119. ◊ (La pers. 2 sg. cu valoare de impersonal) Știi mata cum sînt fetele cînd se gătesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... și cînd te trezești, o înnoptat de tot. ALECSANDRI, T. I 130. 6. A se pomeni pe neașteptate cu cineva sau cu ceva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. M-am trezit cu dumneata în sala de așteptare, parcă ai căzut din cer. C. PETRESCU, A. 281. Cînd era să beau și eu... mă trezii cu o usturime grozavă la amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 303. Ne trezim că iar vine părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului. CREANGĂ, O. A. 34. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau prea obraznic, care se comportă în mod nepotrivit. Sperii copiii, unde te trezești? Nu mai ești la război. SAHIA, N. 53. A se trezi în oțelele puștii v. oțel (4). ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de cînd știe, de cînd își poate aduce aminte. Se trezise în bordeiul de lîngă apă, la picioarele de piatră ale podului, poate de zece ani, poate de mai mult. C. PETRESCU, S. 37. Așa m-am trezit de mic, sîngur-sîngurel, străin și fără de nime. SBIERA, P. 151. Flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini. CREANGĂ, P. 139. 7. (Despre mîncări, băuturi, substanțe aromatice etc.) A-și pierde din tărie, din gust, din aromă; a se răsufla. Din vorbă-n vorbă, și dumneata și eu nu luăm seama că prea lăsăm vinul să se trezească... Te rog, bea și toarnă-mi și mie. CARAGIALE, P. 127.

A SE TREZÍ mă ~ésc intranz. 1) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se deștepta; a se scula. ~ în zori. 2) A reveni la starea de sesizare conștientă a realității; a se deștepta. ~ din reverie. 3) fig. A-și da seama de adevăr; a se dumiri. 4) A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a se pomeni; a pica; a cădea. /<sl. trĕzviti

A TREZÍ ~ésc tranz. 1) A face să se trezească. 2) A face să apară. ~ interesul. /<sl. trĕzviti

trezì v. 1. a se desmeți, a-și veni în fire: a se trezi din beție; 2. a deștepta: a trezi din somn; 3. fig. a face să nască: începură prin tipar a trezi opinia publică BĂLC.; 4. a se pomeni: se trezesc îmbrăcați în profiră împărătească CR.; 5. a se acri: prea lăsam vinul să se trezească. [Slav. TRĬEZVITI, a fi treaz].

trezésc și (vechĭ) trezvésc v. tr. (vsl. trĭezviti sen, a nu fi beat). Deștept din beție saŭ din somn: apa rece, huĭetu l-a trezit. V. refl. Mă deștept: bețivu, copilu s’a trezit. Fig. Mă gîndesc, înțeleg în fine: prea tîrziŭ te-aĭ trezit să cumperĭ. Mă răsuflu, mă oțetesc, mă stric: vinu s’a trezit. A te trezi cu, a te pomeni cu, a vedea deodată lîngă tine: cînd întorseĭ capu, mă treziĭ cu hoțu’n casă. Te trezeștĭ că, se poate întîmpla pin surprindere să: te trezeștĭ c’a fugit cu baniĭ! – În Tel. trăzvesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezésc, imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 să trezeáscă

trezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezésc, imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. trezeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREZÍT adj. 1. dezmeticit. 2. v. clocit.

TREZIT adj. 1. dezmeticit, recules, (rar) dezamețit. (Un om ~ din uluială.) 2. clocit, împuțit, răsuflat, stătut, (reg.) mocnit, zăcut, (prin Mold.) băhnit, (prin Mold. și Bucov.) bîhlit. (Apă ~.)

TREZÍ vb. v. dumeri, evoca, înțelege, lămuri, pricepe, ști.

TREZÍ vb. 1. v. deștepta. 2. v. reveni. 3. a (se) dezmetici, (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ după chef.) 4. v. pomeni. 5. v. suscita. 6. v. răsufla.

arată toate definițiile

Intrare: trezit
trezit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trezit
  • trezitul
  • trezitu‑
  • trezi
  • trezita
plural
  • treziți
  • treziții
  • trezite
  • trezitele
genitiv-dativ singular
  • trezit
  • trezitului
  • trezite
  • trezitei
plural
  • treziți
  • treziților
  • trezite
  • trezitelor
vocativ singular
plural
Intrare: trezi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trezi
  • trezire
  • trezit
  • trezitu‑
  • trezind
  • trezindu‑
singular plural
  • trezește
  • treziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trezesc
(să)
  • trezesc
  • trezeam
  • trezii
  • trezisem
a II-a (tu)
  • trezești
(să)
  • trezești
  • trezeai
  • treziși
  • treziseși
a III-a (el, ea)
  • trezește
(să)
  • trezească
  • trezea
  • trezi
  • trezise
plural I (noi)
  • trezim
(să)
  • trezim
  • trezeam
  • trezirăm
  • treziserăm
  • trezisem
a II-a (voi)
  • treziți
(să)
  • treziți
  • trezeați
  • trezirăți
  • treziserăți
  • treziseți
a III-a (ei, ele)
  • trezesc
(să)
  • trezească
  • trezeau
  • trezi
  • treziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trezit

  • 1. (Despre mâncăruri, băuturi etc.) Care și-a pierdut tăria, gustul, aroma etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsuflat attach_file 2 exemple
    exemple
    • În ladă, miros de naftalină trezită și de tutun. BASSARABESCU, S. N. 18.
      surse: DLRLC
    • figurat Atunci aveau prilejul să asculte, lîngă ceștile cu cafea, noutăți trezite. BASSARABESCU, S. N. 28.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cu miros greu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descompus attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mirosul de humă trezită se înteți. Venea dinspre Dunăre, amestecat cu mirosul de baltă. DUMITRIU, N. 15.
      • Respirația grea, trezită, acră, caldă și deasă a mulțimii, dospită în fumul de țigări și havane, zarva fără căpătîi... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA, S. 131.

etimologie:

  • vezi trezi
    surse: DEX '98 DEX '09

trezi

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) deștepta din somn.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deștepta scula antonime: adormi attach_file 11 exemple
    exemple
    • A doua zi mă trezii dis-de-dimineață. SADOVEANU, O. VI 118.
      surse: DLRLC
    • Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80.
      surse: DLRLC
    • M-am trezit destul de dimineață, nu-i așa? ALECSANDRI, T. I 407.
      surse: DLRLC
    • M-am culcat și-am adormit, Anevoie m-am trezit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237.
      surse: DLRLC
    • figurat Se trezesc munții, cîmpiile, apele. Zorile noi își deschid pleoapele. TULBURE, V. R. 20.
      surse: DLRLC
    • figurat În zorii zilei, cîmpiile se trezesc parcă dintr-o orgie, și liniștea se întoarce asupra lor ca o stafie. BOGZA, C. O. 249.
      surse: DLRLC
    • figurat [Zarzărul] s-a trezit, așa, de dimineață Cu ramuri albe – și se poate spune Că-i pentru-ntîia oară în viață Cînd i se-ntîmplă-asemenea minune. TOPÎRCEANU, B. 5.
      surse: DLRLC
    • Au coborît la crîșmă ș-au trezit pe negustor. SADOVEANU, B. 105.
      surse: DLRLC
    • Tată, nu te înfricoșa, că eu sînt!... ci trezește pe mama. CREANGĂ, P. 79.
      surse: DLRLC
    • Dorul mîndrei mare este... Eu mă culc, el mă trezește. HODOȘ, P. P. 37.
      surse: DLRLC
    • poetic Și luna își adormea strălucirea Și vîntul porni afară să trezească zorile. ISAC, O. 75.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 5 exemple
    exemple
    • Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34.
      surse: DLRLC
    • Femeia lui Ipate și cu baba, cînd se trezesc din amețeală, nici tu drumeț, nici tu copil, nici tu nemica. CREANGĂ, P. 174.
      surse: DLRLC
    • Lăpușneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI, S. I 160.
      surse: DLRLC
    • Și zîna visează de veacuri Un tînăr născut din dumbravă Să vină să-i dea un sărut Trezind-o din vraja bolnavă. BENIUC, V. 85.
      surse: DLRLC
    • Merge... Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind. ALECSANDRI, P. P. 62.
      surse: DLRLC
    • diferențiere figurat A (se) deștepta dintr-o stare de amețeală, de visare, de letargie.
      surse: DLRLC
      • diferențiere1. prin extensiune A reveni sau a readuce la viață, a începe o viață nouă.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv A-și reveni din beție.
    exemple
    • tranzitiv factitiv În ochi negri că-l lovea, Din beție că-l trezea Și din gură mi-i striga. TEODORESCU, P. P. 544.
      surse: DLRLC
  • 4. reflexiv figurat A lua ființă, a se ivi, a se manifesta.
    exemple
    • Lunca rîde și-nverzește, Doru-n suflet se trezește. ALECSANDRI, P. I 235.
      surse: DLRLC
    • 4.1. tranzitiv factitiv A face să ia ființă, să se manifeste.
      exemple
      • Politica de pace, dusă de puterea sovietică încă din primele zile ale existenței sale, a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea întreagă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 2/1.
        surse: DLRLC
      • Operele... artistice ne turbură toată inima, trezesc toată durerea pricinuită de război. GHEREA, ST. CR. II 86.
        surse: DLRLC
    • 4.2. (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume; a se naște.
      surse: DLRLC sinonime: naște attach_file un exemplu
      exemple
      • Satul Humuleștii în care m-am trezit nu-i un sat lăturalnic. CREANGĂ, A. 71.
        surse: DLRLC
  • 5. reflexiv tranzitiv A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dumiri / dumeri lămuri attach_file 3 exemple
    exemple
    • Deodată s-au trezit că... n-au nici soare, nici lună, nici stele. RETEGANUL, P. III 66.
      surse: DLRLC
    • Doamne! cum să ia omul ista, la drum, cu vorba și cînd se trezește, cine știe unde a ajuns. CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • impersonal Știi mata cum sînt fetele cînd se gătesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... și cînd te trezești, o înnoptat de tot. ALECSANDRI, T. I 130.
      surse: DLRLC
  • 6. reflexiv A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • M-am trezit cu dumneata în sala de așteptare, parcă ai căzut din cer. C. PETRESCU, A. 281.
      surse: DLRLC
    • Cînd era să beau și eu... mă trezii cu o usturime grozavă la amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 303.
      surse: DLRLC
    • Ne trezim că iar vine părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului. CREANGĂ, O. A. 34.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Sperii copiii, unde te trezești? Nu mai ești la război. SAHIA, N. 53.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A se trezi în oțelele puștii.
      surse: DLRLC
    • 6.3. A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Se trezise în bordeiul de lîngă apă, la picioarele de piatră ale podului, poate de zece ani, poate de mai mult. C. PETRESCU, S. 37.
        surse: DLRLC
      • Așa m-am trezit de mic, sîngur-sîngurel, străin și fără de nime. SBIERA, P. 151.
        surse: DLRLC
      • Flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini. CREANGĂ, P. 139.
        surse: DLRLC
  • 7. reflexiv (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsufla attach_file un exemplu
    exemple
    • Din vorbă-n vorbă, și dumneata și eu nu luăm seama că prea lăsăm vinul să se trezească... Te rog, bea și toarnă-mi și mie. CARAGIALE, P. 127.
      surse: DLRLC

etimologie: