15 definiții pentru trezi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti.

trezi [At: VARLAAM, C. 280 / V: (îrg) ~zvi / Pzi: ~zesc / E: vsl трѣзвити (сѧ)] 1-2 vtr A (se) scula din somn Si: a (se) deștepta. 3-4 vtr A face să-și revină sau a-și reveni dintr-o stare de amețeală, din leșin etc. 5-6 vtr (Fig) A face să-și revină sau a-și reveni dintr-o stare de rătăcire sufletească, din reverie. 7-8 vtr A face să-și revină sau a-și reveni din beție. 9-10 vtr (Fig) A face să iasă sau a ieși dintr-o stare de letargie, de nemișcare, de inactivitate. 11-12 vtr A face să revină sau a reveni la viață Si: a învia. 13 vt (Îvr) A readuce în actualitate. 14-15 vtr A face să devină sau a deveni conștient de realitate, de adevăr Si: a (se) dumeri, a (se) lămuri. 16-17 vtr A face să se manifeste sau a se manifesta. 18 vr (Pop; d. ființe) A veni pe lume Si: a se naște. 19 vr A se pomeni pe neașteptate cu (sau la) cineva sau undeva ori într-o situație neprevăzută. 20 vr (Pop; îe) Unde te ~zești? Se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă nepotrivit. 21 vr (Pop; îe) A se ~ vorbind A vorbi vrute și nevrute fără să-și dea seama ce spune. 22 vr A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când se știe, de când își poate aduce aminte. 23 vr (Reg; d. mâncăruri, băuturi, substanțe aromatice) A-și pierde gustul, tăria, aroma Si: a se răsufla.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta, a (se) scula din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. Refl. 1. A se scula, a se deștepta din somn. A doua zi mă trezii dis-de-dimineață. SADOVEANU, O. VI 118. Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80. M-am trezit destul de dimineață, nu-i așa? ALECSANDRI, T. I 407. M-am culcat și-am adormit, Anevoie m-am trezit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. ◊ Fig. Se trezesc munții, cîmpiile, apele. Zorile noi își deschid pleoapele. TULBURE, V. R. 20. În zorii zilei, cîmpiile se trezesc parcă dintr-o orgie, și liniștea se întoarce asupra lor ca o stafie. BOGZA, C. O. 249. [Zarzărul] s-a trezit, așa, de dimineață Cu ramuri albeși se poate spune Că-i pentru-ntîia oară în viață Cînd i se-ntîmplă-asemenea minune. TOPÎRCEANU, B. 5. ♦ Tranz. A deștepta pe cineva din somn. Au coborît la crîșmă ș-au trezit pe negustor. SADOVEANU, B. 105. Tată, nu te înfricoșa, că eu sînt!... ci trezește pe mama. CREANGĂ, P. 79. Dorul mîndrei mare este... Eu mă culc, el mă trezește. HODOȘ, P. P. 37. ◊ (Poetic) Și luna își adormea strălucirea Și vîntul porni afară să trezească zorile. ISAC, O. 75. 2. Fig. A se deștepta dintr-o stare de amețeală, de visare, de letargie; p. ext. a reveni la viață, a începe o viață nouă. Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. Femeia lui Ipate și cu baba, cînd se trezesc din amețeală, nici tu drumeț, nici tu copil, nici tu nemica. CREANGĂ, P. 174. Lăpușneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI, S. I 160. ♦ Tranz. A scoate din amorțeală, din letargie; a readuce la viață. Și zîna visează de veacuri Un tînăr născut din dumbravă Să vină să-i dea un sărut Trezind-o din vraja bolnavă. BENIUC, V. 85. Merge... Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind. ALECSANDRI, P. P. 62. 3. A-și reveni din beție. (Tranz. fact.) În ochi negri că-l lovea, Din beție că-l trezea Și din gură mi-i striga. TEODORESCU, P. P. 544. 4. Fig. A lua ființă, a apărea, a se ivi, a se manifesta. Lunca rîde și-nverzește, Doru-n suflet se trezește. ALECSANDRI, P. I 235. ♦ Tranz. fact. A face să ia ființă, să se manifeste. Politica de pace, dusă de puterea sovietică încă din primele zile ale existenței sale, a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea întreagă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 2/1. Operele... artistice ne turbură toată inima, trezesc toată durerea pricinuită de război. GHEREA, ST. CR. II 86. ♦ (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume; a se naște. Satul Humuleștii în care m-am trezit nu-i un sat lăturalnic. CREANGĂ, A. 71. 5. A deveni conștient, a ajunge să înțeleagă, să-și dea seama de realitate. Deodată s-au trezit că... n-au nici soare, nici lună, nici stele. RETEGANUL, P. III 66. Doamne! cum să ia omul ista, la drum, cu vorba și cînd se trezește, cine știe unde a ajuns. CREANGĂ, P. 119. ◊ (La pers. 2 sg. cu valoare de impersonal) Știi mata cum sînt fetele cînd se gătesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... și cînd te trezești, o înnoptat de tot. ALECSANDRI, T. I 130. 6. A se pomeni pe neașteptate cu cineva sau cu ceva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. M-am trezit cu dumneata în sala de așteptare, parcă ai căzut din cer. C. PETRESCU, A. 281. Cînd era să beau și eu... mă trezii cu o usturime grozavă la amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 303. Ne trezim că iar vine părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului. CREANGĂ, O. A. 34. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau prea obraznic, care se comportă în mod nepotrivit. Sperii copiii, unde te trezești? Nu mai ești la război. SAHIA, N. 53. A se trezi în oțelele puștii v. oțel (4). ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de cînd știe, de cînd își poate aduce aminte. Se trezise în bordeiul de lîngă apă, la picioarele de piatră ale podului, poate de zece ani, poate de mai mult. C. PETRESCU, S. 37. Așa m-am trezit de mic, sîngur-sîngurel, străin și fără de nime. SBIERA, P. 151. Flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini. CREANGĂ, P. 139. 7. (Despre mîncări, băuturi, substanțe aromatice etc.) A-și pierde din tărie, din gust, din aromă; a se răsufla. Din vorbă-n vorbă, și dumneata și eu nu luăm seama că prea lăsăm vinul să se trezească... Te rog, bea și toarnă-mi și mie. CARAGIALE, P. 127.

A TREZÍ ~ésc tranz. 1) A face să se trezească. 2) A face să apară. ~ interesul. /<sl. trĕzviti

A SE TREZÍ mă ~ésc intranz. 1) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se deștepta; a se scula. ~ în zori. 2) A reveni la starea de sesizare conștientă a realității; a se deștepta. ~ din reverie. 3) fig. A-și da seama de adevăr; a se dumiri. 4) A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a se pomeni; a pica; a cădea. /<sl. trĕzviti

trezì v. 1. a se desmeți, a-și veni în fire: a se trezi din beție; 2. a deștepta: a trezi din somn; 3. fig. a face să nască: începură prin tipar a trezi opinia publică BĂLC.; 4. a se pomeni: se trezesc îmbrăcați în profiră împărătească CR.; 5. a se acri: prea lăsam vinul să se trezească. [Slav. TRĬEZVITI, a fi treaz].

trezésc și (vechĭ) trezvésc v. tr. (vsl. trĭezviti sen, a nu fi beat). Deștept din beție saŭ din somn: apa rece, huĭetu l-a trezit. V. refl. Mă deștept: bețivu, copilu s’a trezit. Fig. Mă gîndesc, înțeleg în fine: prea tîrziŭ te-aĭ trezit să cumperĭ. Mă răsuflu, mă oțetesc, mă stric: vinu s’a trezit. A te trezi cu, a te pomeni cu, a vedea deodată lîngă tine: cînd întorseĭ capu, mă treziĭ cu hoțu’n casă. Te trezeștĭ că, se poate întîmpla pin surprindere să: te trezeștĭ c’a fugit cu baniĭ! – În Tel. trăzvesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezésc, imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 să trezeáscă

trezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezésc, imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. trezeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREZÍ vb. 1. v. deștepta. 2. v. reveni. 3. a (se) dezmetici, (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ după chef.) 4. v. pomeni. 5. v. suscita. 6. v. răsufla.

TREZÍ vb. v. dumeri, evoca, înțelege, lămuri, pricepe, ști.

TREZI vb. 1. a (se) deștepta, a (se) scula, (pop.) a (se) pomeni, (înv. și reg.) a (se) scormoni, a (se) stîrni, (prin Mold.) a (se) suminica, (înv.) a (se) scorni. (S-a ~ devreme.) 2. a se dezmetici, a se reculege, a se regăsi, a-și reveni, (înv.) a se dezmeți, a se recuceri, a se remite, (rar fig.) a se dezbăta. (S-a ~ destul de repede și a acționat normal.) 3. (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ din beție.) 4. a (se) dezmetici, (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ după chef.) 5. a se afla, a se găsi, a se pomeni, a se vedea. (S-a ~ încolțit de creditori.) 6. a deștepta, a produce, a provoca, a solicita, a stîrni, a suscita. (Cartea a ~ un mare interes.) 7. a se răsufla. (Vinul s-a ~.)

trezi vb. v. DUMERI. ÎNȚELEGE. LĂMURI. PRICEPE. ȘTI.

A (se) trezi ≠ a (se) îmbăta, a adormi

Intrare: trezi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trezi
  • trezire
  • trezit
  • trezitu‑
  • trezind
  • trezindu‑
singular plural
  • trezește
  • treziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trezesc
(să)
  • trezesc
  • trezeam
  • trezii
  • trezisem
a II-a (tu)
  • trezești
(să)
  • trezești
  • trezeai
  • treziși
  • treziseși
a III-a (el, ea)
  • trezește
(să)
  • trezească
  • trezea
  • trezi
  • trezise
plural I (noi)
  • trezim
(să)
  • trezim
  • trezeam
  • trezirăm
  • treziserăm
  • trezisem
a II-a (voi)
  • treziți
(să)
  • treziți
  • trezeați
  • trezirăți
  • treziserăți
  • treziseți
a III-a (ei, ele)
  • trezesc
(să)
  • trezească
  • trezeau
  • trezi
  • treziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)