16 definiții pentru trezi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti.

trezi [At: VARLAAM, C. 280 / V: (îrg) ~zvi / Pzi: ~zesc / E: vsl трѣзвити (сѧ)] 1-2 vtr A (se) scula din somn Si: a (se) deștepta. 3-4 vtr A face să-și revină sau a-și reveni dintr-o stare de amețeală, din leșin etc. 5-6 vtr (Fig) A face să-și revină sau a-și reveni dintr-o stare de rătăcire sufletească, din reverie. 7-8 vtr A face să-și revină sau a-și reveni din beție. 9-10 vtr (Fig) A face să iasă sau a ieși dintr-o stare de letargie, de nemișcare, de inactivitate. 11-12 vtr A face să revină sau a reveni la viață Si: a învia. 13 vt (Îvr) A readuce în actualitate. 14-15 vtr A face să devină sau a deveni conștient de realitate, de adevăr Si: a (se) dumeri, a (se) lămuri. 16-17 vtr A face să se manifeste sau a se manifesta. 18 vr (Pop; d. ființe) A veni pe lume Si: a se naște. 19 vr A se pomeni pe neașteptate cu (sau la) cineva sau undeva ori într-o situație neprevăzută. 20 vr (Pop; îe) Unde te ~zești? Se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă nepotrivit. 21 vr (Pop; îe) A se ~ vorbind A vorbi vrute și nevrute fără să-și dea seama ce spune. 22 vr A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când se știe, de când își poate aduce aminte. 23 vr (Reg; d. mâncăruri, băuturi, substanțe aromatice) A-și pierde gustul, tăria, aroma Si: a se răsufla.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta, a (se) scula din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti.

TREZÍ, trezesc, vb. IV. Refl. 1. A se scula, a se deștepta din somn. A doua zi mă trezii dis-de-dimineață. SADOVEANU, O. VI 118. Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80. M-am trezit destul de dimineață, nu-i așa? ALECSANDRI, T. I 407. M-am culcat și-am adormit, Anevoie m-am trezit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. ◊ Fig. Se trezesc munții, cîmpiile, apele. Zorile noi își deschid pleoapele. TULBURE, V. R. 20. În zorii zilei, cîmpiile se trezesc parcă dintr-o orgie, și liniștea se întoarce asupra lor ca o stafie. BOGZA, C. O. 249. [Zarzărul] s-a trezit, așa, de dimineață Cu ramuri albeși se poate spune Că-i pentru-ntîia oară în viață Cînd i se-ntîmplă-asemenea minune. TOPÎRCEANU, B. 5. ♦ Tranz. A deștepta pe cineva din somn. Au coborît la crîșmă ș-au trezit pe negustor. SADOVEANU, B. 105. Tată, nu te înfricoșa, că eu sînt!... ci trezește pe mama. CREANGĂ, P. 79. Dorul mîndrei mare este... Eu mă culc, el mă trezește. HODOȘ, P. P. 37. ◊ (Poetic) Și luna își adormea strălucirea Și vîntul porni afară să trezească zorile. ISAC, O. 75. 2. Fig. A se deștepta dintr-o stare de amețeală, de visare, de letargie; p. ext. a reveni la viață, a începe o viață nouă. Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. Femeia lui Ipate și cu baba, cînd se trezesc din amețeală, nici tu drumeț, nici tu copil, nici tu nemica. CREANGĂ, P. 174. Lăpușneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI, S. I 160. ♦ Tranz. A scoate din amorțeală, din letargie; a readuce la viață. Și zîna visează de veacuri Un tînăr născut din dumbravă Să vină să-i dea un sărut Trezind-o din vraja bolnavă. BENIUC, V. 85. Merge... Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind. ALECSANDRI, P. P. 62. 3. A-și reveni din beție. (Tranz. fact.) În ochi negri că-l lovea, Din beție că-l trezea Și din gură mi-i striga. TEODORESCU, P. P. 544. 4. Fig. A lua ființă, a apărea, a se ivi, a se manifesta. Lunca rîde și-nverzește, Doru-n suflet se trezește. ALECSANDRI, P. I 235. ♦ Tranz. fact. A face să ia ființă, să se manifeste. Politica de pace, dusă de puterea sovietică încă din primele zile ale existenței sale, a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea întreagă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 2/1. Operele... artistice ne turbură toată inima, trezesc toată durerea pricinuită de război. GHEREA, ST. CR. II 86. ♦ (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume; a se naște. Satul Humuleștii în care m-am trezit nu-i un sat lăturalnic. CREANGĂ, A. 71. 5. A deveni conștient, a ajunge să înțeleagă, să-și dea seama de realitate. Deodată s-au trezit că... n-au nici soare, nici lună, nici stele. RETEGANUL, P. III 66. Doamne! cum să ia omul ista, la drum, cu vorba și cînd se trezește, cine știe unde a ajuns. CREANGĂ, P. 119. ◊ (La pers. 2 sg. cu valoare de impersonal) Știi mata cum sînt fetele cînd se gătesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... și cînd te trezești, o înnoptat de tot. ALECSANDRI, T. I 130. 6. A se pomeni pe neașteptate cu cineva sau cu ceva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. M-am trezit cu dumneata în sala de așteptare, parcă ai căzut din cer. C. PETRESCU, A. 281. Cînd era să beau și eu... mă trezii cu o usturime grozavă la amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 303. Ne trezim că iar vine părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului. CREANGĂ, O. A. 34. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau prea obraznic, care se comportă în mod nepotrivit. Sperii copiii, unde te trezești? Nu mai ești la război. SAHIA, N. 53. A se trezi în oțelele puștii v. oțel (4). ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de cînd știe, de cînd își poate aduce aminte. Se trezise în bordeiul de lîngă apă, la picioarele de piatră ale podului, poate de zece ani, poate de mai mult. C. PETRESCU, S. 37. Așa m-am trezit de mic, sîngur-sîngurel, străin și fără de nime. SBIERA, P. 151. Flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini. CREANGĂ, P. 139. 7. (Despre mîncări, băuturi, substanțe aromatice etc.) A-și pierde din tărie, din gust, din aromă; a se răsufla. Din vorbă-n vorbă, și dumneata și eu nu luăm seama că prea lăsăm vinul să se trezească... Te rog, bea și toarnă-mi și mie. CARAGIALE, P. 127.

A TREZÍ ~ésc tranz. 1) A face să se trezească. 2) A face să apară. ~ interesul. /<sl. trĕzviti

A SE TREZÍ mă ~ésc intranz. 1) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se deștepta; a se scula. ~ în zori. 2) A reveni la starea de sesizare conștientă a realității; a se deștepta. ~ din reverie. 3) fig. A-și da seama de adevăr; a se dumiri. 4) A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a se pomeni; a pica; a cădea. /<sl. trĕzviti

trezì v. 1. a se desmeți, a-și veni în fire: a se trezi din beție; 2. a deștepta: a trezi din somn; 3. fig. a face să nască: începură prin tipar a trezi opinia publică BĂLC.; 4. a se pomeni: se trezesc îmbrăcați în profiră împărătească CR.; 5. a se acri: prea lăsam vinul să se trezească. [Slav. TRĬEZVITI, a fi treaz].

trezésc și (vechĭ) trezvésc v. tr. (vsl. trĭezviti sen, a nu fi beat). Deștept din beție saŭ din somn: apa rece, huĭetu l-a trezit. V. refl. Mă deștept: bețivu, copilu s’a trezit. Fig. Mă gîndesc, înțeleg în fine: prea tîrziŭ te-aĭ trezit să cumperĭ. Mă răsuflu, mă oțetesc, mă stric: vinu s’a trezit. A te trezi cu, a te pomeni cu, a vedea deodată lîngă tine: cînd întorseĭ capu, mă treziĭ cu hoțu’n casă. Te trezeștĭ că, se poate întîmpla pin surprindere să: te trezeștĭ c’a fugit cu baniĭ! – În Tel. trăzvesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezesc, 3 sg. trezește, imperf. 1 trezeam; conj. prez. 1 sg. să trezesc, 3 să trezească corectată

trezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezesc, imperf. 3 sg. trezea; conj. prez. 3 să trezească

trezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezésc, imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. trezeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TREZÍ vb. v. dumeri, evoca, înțelege, lămuri, pricepe, ști.

TREZÍ vb. 1. v. deștepta. 2. v. reveni. 3. a (se) dezmetici, (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ după chef.) 4. v. pomeni. 5. v. suscita. 6. v. răsufla.

TREZI vb. 1. a (se) deștepta, a (se) scula, (pop.) a (se) pomeni, (înv. și reg.) a (se) scormoni, a (se) stîrni, (prin Mold.) a (se) suminica, (înv.) a (se) scorni. (S-a ~ devreme.) 2. a se dezmetici, a se reculege, a se regăsi, a-și reveni, (înv.) a se dezmeți, a se recuceri, a se remite, (rar fig.) a se dezbăta. (S-a ~ destul de repede și a acționat normal.) 3. (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ din beție.) 4. a (se) dezmetici, (rar) a (se) dezbăta. (S-a ~ după chef.) 5. a se afla, a se găsi, a se pomeni, a se vedea. (S-a ~ încolțit de creditori.) 6. a deștepta, a produce, a provoca, a solicita, a stîrni, a suscita. (Cartea a ~ un mare interes.) 7. a se răsufla. (Vinul s-a ~.)

trezi vb. v. DUMERI. ÎNȚELEGE. LĂMURI. PRICEPE. ȘTI.

A (se) trezi ≠ a (se) îmbăta, a adormi

Intrare: trezi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trezi
  • trezire
  • trezit
  • trezitu‑
  • trezind
  • trezindu‑
singular plural
  • trezește
  • treziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trezesc
(să)
  • trezesc
  • trezeam
  • trezii
  • trezisem
a II-a (tu)
  • trezești
(să)
  • trezești
  • trezeai
  • treziși
  • treziseși
a III-a (el, ea)
  • trezește
(să)
  • trezească
  • trezea
  • trezi
  • trezise
plural I (noi)
  • trezim
(să)
  • trezim
  • trezeam
  • trezirăm
  • treziserăm
  • trezisem
a II-a (voi)
  • treziți
(să)
  • treziți
  • trezeați
  • trezirăți
  • treziserăți
  • treziseți
a III-a (ei, ele)
  • trezesc
(să)
  • trezească
  • trezeau
  • trezi
  • treziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trezi, trezescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) deștepta din somn. DEX '09 DLRLC
    sinonime: deștepta scula antonime: adormi
    • format_quote A doua zi mă trezii dis-de-dimineață. SADOVEANU, O. VI 118. DLRLC
    • format_quote Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
    • format_quote M-am trezit destul de dimineață, nu-i așa? ALECSANDRI, T. I 407. DLRLC
    • format_quote M-am culcat și-am adormit, Anevoie m-am trezit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. DLRLC
    • format_quote figurat Se trezesc munții, cîmpiile, apele. Zorile noi își deschid pleoapele. TULBURE, V. R. 20. DLRLC
    • format_quote figurat În zorii zilei, cîmpiile se trezesc parcă dintr-o orgie, și liniștea se întoarce asupra lor ca o stafie. BOGZA, C. O. 249. DLRLC
    • format_quote figurat [Zarzărul] s-a trezit, așa, de dimineață Cu ramuri albe – și se poate spune Că-i pentru-ntîia oară în viață Cînd i se-ntîmplă-asemenea minune. TOPÎRCEANU, B. 5. DLRLC
    • format_quote Au coborît la crîșmă ș-au trezit pe negustor. SADOVEANU, B. 105. DLRLC
    • format_quote Tată, nu te înfricoșa, că eu sînt!... ci trezește pe mama. CREANGĂ, P. 79. DLRLC
    • format_quote Dorul mîndrei mare este... Eu mă culc, el mă trezește. HODOȘ, P. P. 37. DLRLC
    • format_quote poetic Și luna își adormea strălucirea Și vîntul porni afară să trezească zorile. ISAC, O. 75. DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). DEX '09 DEX '98
    • format_quote Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. DLRLC
    • format_quote Femeia lui Ipate și cu baba, cînd se trezesc din amețeală, nici tu drumeț, nici tu copil, nici tu nemica. CREANGĂ, P. 174. DLRLC
    • format_quote Lăpușneanul se trezise din letargia sa. NEGRUZZI, S. I 160. DLRLC
    • format_quote Și zîna visează de veacuri Un tînăr născut din dumbravă Să vină să-i dea un sărut Trezind-o din vraja bolnavă. BENIUC, V. 85. DLRLC
    • format_quote Merge... Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind. ALECSANDRI, P. P. 62. DLRLC
    • diferențiere figurat A (se) deștepta dintr-o stare de amețeală, de visare, de letargie. DLRLC
      • 1. prin extensiune A reveni sau a readuce la viață, a începe o viață nouă. DLRLC
  • 3. reflexiv A-și reveni din beție. DLRLC
    antonime: îmbăta
    • format_quote tranzitiv factitiv În ochi negri că-l lovea, Din beție că-l trezea Și din gură mi-i striga. TEODORESCU, P. P. 544. DLRLC
  • 4. reflexiv figurat A lua ființă, a se ivi, a se manifesta. DLRLC
    • format_quote Lunca rîde și-nverzește, Doru-n suflet se trezește. ALECSANDRI, P. I 235. DLRLC
    • 4.1. tranzitiv factitiv A face să ia ființă, să se manifeste. DLRLC
      • format_quote Politica de pace, dusă de puterea sovietică încă din primele zile ale existenței sale, a trezit simpatia maselor iubitoare de pace din lumea întreagă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 2/1. DLRLC
      • format_quote Operele... artistice ne turbură toată inima, trezesc toată durerea pricinuită de război. GHEREA, ST. CR. II 86. DLRLC
    • 4.2. (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume; a se naște. DLRLC
      sinonime: naște
      • format_quote Satul Humuleștii în care m-am trezit nu-i un sat lăturalnic. CREANGĂ, A. 71. DLRLC
  • 5. reflexiv tranzitiv A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Deodată s-au trezit că... n-au nici soare, nici lună, nici stele. RETEGANUL, P. III 66. DLRLC
    • format_quote Doamne! cum să ia omul ista, la drum, cu vorba și cînd se trezește, cine știe unde a ajuns. CREANGĂ, P. 119. DLRLC
    • format_quote impersonal Știi mata cum sînt fetele cînd se gătesc de bal... Ba le trebuie una... ba alta... și cînd te trezești, o înnoptat de tot. ALECSANDRI, T. I 130. DLRLC
  • 6. reflexiv A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote M-am trezit cu dumneata în sala de așteptare, parcă ai căzut din cer. C. PETRESCU, A. 281. DLRLC
    • format_quote Cînd era să beau și eu... mă trezii cu o usturime grozavă la amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 303. DLRLC
    • format_quote Ne trezim că iar vine părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului. CREANGĂ, O. A. 34. DLRLC
    • 6.1. A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se trezise în bordeiul de lîngă apă, la picioarele de piatră ale podului, poate de zece ani, poate de mai mult. C. PETRESCU, S. 37. DLRLC
      • format_quote Așa m-am trezit de mic, sîngur-sîngurel, străin și fără de nime. SBIERA, P. 151. DLRLC
      • format_quote Flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini. CREANGĂ, P. 139. DLRLC
    • chat_bubble Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sperii copiii, unde te trezești? Nu mai ești la război. SAHIA, N. 53. DLRLC
    • chat_bubble A se trezi în oțelele puștii. DLRLC
  • 7. reflexiv (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răsufla
    • format_quote Din vorbă-n vorbă, și dumneata și eu nu luăm seama că prea lăsăm vinul să se trezească... Te rog, bea și toarnă-mi și mie. CARAGIALE, P. 127. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.