3 intrări
25 de definiții

Explicative DEX

ȚOI1, țoi, s. m. (Ornit.; reg.) Țiclete. – Et. nec.

ȚOI1, țoi, s. m. (Ornit.; reg.) Țiclete. – Et. nec.

toaie1 sf [At: AL LUPULUI, P. G. 43 / Pl: toi / E: ns cf toi3] (Reg) Loc adânc în albia unei ape (curgătoare), unde, de obicei, se formează un vârtej Si: bulboană, vâltoare.

toaie2 sf [At: CONV. LIT. XXIII, 1056 / Pl: toi / E: ucr тоя] (Bot; reg) 1 Omag (Aconitum napellus). 2 Omag (Aconitum cernuum). 3 Omag (Aconitum moldavicum). 4 Omag (Aconitum variegatum) 5 Molură (Foeniculum vulgare).

tui2 sm vz țoi1

țoi1 [At: DOMBROWSKI, P. 223 / V: tui, țui / Pl: ~ sm / E: fo] 1 i (Și cu „o”, „i”, prelungite; repetat) Cuvânt care imită sunetele specifice scoase de țiclean (1). 2 sm (Orn; reg; șîc ~ comun) Țiclean (1) (Sitta europaea). 3 sm (Reg; fig) Epitet pentru un copil neastâmpărat și gălăgios. 4 sm (Orn; reg; îf țui, tui) Ciuf (Otus scops).

țui2 sm vz țoi1

ȚOIU1 sm. 🐦 = SCORȚAR I 1: țoii, cintezoii și pițigoii, toți îl întîmpinară peste tot locul cu dulcile lor cîntări (ODOB.).

TOAIE1, toi, s. f. (Regional) Baltă adîncă; bulboacă, dornă.

TOAIE2, toi, s. f. (Bot.; regional) Omag. Se pune într-o căldare mare ca la 4-10 cofe de apă, precum și diferite plante și anume:... calapăr, lemnul-domnului, toaie. MARIAN, NA. 278.

ȚOI1, țoi, s. m. (Ornit.) Scorțar1. Țoii, cintezoii și pițigoii, toți îl întîmpinau peste tot locul cu dulcile lor cîntări. ODOBESCU, S. III 181.

TOAIE, toi, s. f. (Bot.; reg.) Omag. – Ucr. toja.

ȚOI1 ~ m. reg. Pasăre migratoare insectivoră, de talie mică, cu cioc conic și cu penaj divers colorat; țiclete; scorțar. /Onomat.

toaie f. Bot. omeag. [Origină necunoscută].

țoiu m. 1. Zool. ciocârleț; 2. pahar (în forma ciocului acestei păsări): un țoiu de rachiu (CAR.). [Cf. țiuì].

toáĭe f., pl. toĭ (rut. tóĭa). Nord-est. Omeag.

țoĭ m. Un fel de cojoaĭcă (cĭocănitoare). N., pl. urĭ. Cĭocan (păhăruț, palicĭ) de rachiŭ saŭ de țuĭcă (Car. VR. 1909, 11, 226). V. palicĭ.

Ortografice DOOM

țoi1 (pasăre) (reg.) s. m., pl. țoi, art. țoii

țoi1 (pasăre) s. m., pl. țoi, art. țoii

țoi (pasăre) s. m., pl. țoi, art. țoii

Etimologice

toaie (-oi), s. f. – (Bucov.) Omag. Rut. toja (Candrea). Der. din pol. tojad, tojan „plantă otrăvitoare” (Tiktin) sau din gr. θολία (Diculescu, Elementele, 484) nu este probabilă.

Sinonime

TOAIE s. v. bulboacă, bulboană, iarbă-mare, ochi, omag, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.

ȚOI s. v. scorțar, țiclean.

toaie s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. IARBĂ-MARE. OCHI. OMAG. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.

țoi s. v. SCORȚAR. ȚICLEAN.

Intrare: toaie (baltă)
substantiv feminin (F132)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toaie
  • toaia
plural
  • toi
  • toile
genitiv-dativ singular
  • toi
  • toii
plural
  • toi
  • toilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: toaie (bot.)
substantiv feminin (F132)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toaie
  • toaia
plural
  • toi
  • toile
genitiv-dativ singular
  • toi
  • toii
plural
  • toi
  • toilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: țoi (pasăre)
țoi1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țoi
  • țoiul
  • țoiu‑
plural
  • țoi
  • țoii
genitiv-dativ singular
  • țoi
  • țoiului
plural
  • țoi
  • țoilor
vocativ singular —
plural —
țui4 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țui
  • țuiul
  • țuiu‑
plural
  • țui
  • țuii
genitiv-dativ singular
  • țui
  • țuiului
plural
  • țui
  • țuilor
vocativ singular —
plural —
tui5 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tui
  • tuiul
  • tuiu‑
plural
  • tui
  • tuii
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuiului
plural
  • tui
  • tuilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

toaie, toisubstantiv feminin

toaie, toisubstantiv feminin

  • 1. regional Omag. DLRLC
    sinonime: omag
    • format_quote Se pune într-o căldare mare ca la 4-10 cofe de apă, precum și diferite plante și anume:... calapăr, lemnul-domnului, toaie. MARIAN, NA. 278. DLRLC
etimologie:

țoi, țoisubstantiv masculin

regional
  • 1. ornitologie (Țoi comun) Țiclean (Sitta europaea); scorțar. DEX '09 MDA2 CADE DEX '98 DLRLC
    • format_quote Țoii, cintezoii și pițigoii, toți îl întîmpinau peste tot locul cu dulcile lor cîntări. ODOBESCU, S. III 181. DLRLC
  • 2. figurat Epitet pentru un copil neastâmpărat și gălăgios. MDA2
  • 3. ornitologie (În forma țui, tui) Ciuf (Otus scops). MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.