24 de definiții pentru bulboacă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULBOACĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Cf. bulbuc.

BULBOACĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Cf. bulbuc.

bulboa sf [At: DEX2 / Pl: ~ace / E: ns cf bulbuc] (Reg) Vâltoare.

bulboa s.f. (reg.) Vîltoare. Îl băgară într-un sac..., îl aruncară în bulboacă (DOS.). ♦ Scoc (la moară), pl. -ce. și bolboacă, bîlboacă s.f. /cf. bulbuc.

BULBOACĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vîltoare. – Din bulb[oană] + suf. -oacă.

bulboacă f. locul unui râu unde apa e adâncă, vârtej de apă, vultoare (de moară): cum adoarme râul la bulboace AL. [V. bulbuc].

bulboácă, bulboánă, hulboánă, bolboácă și holboánă (oa dift.) f., pl. e (bg. glybok, dŭlbok, adînc; rut. hlubókŭ, d. vsl. glonbokŭ, adînc). Est. Loc adînc în rîŭ saŭ în lac și primejdios pentru înotătorĭ (gîldăŭ, ghiol, steoalnă, plisă). – Și hîlboacă și -oană. La Dos. dîlboană, abis. În Tut. (rev. I. Crg. 8, 155) hulboacă, în Trans. duldoacă. În R. S. și Mold. sud dulbínă și (CL. 1924, 195) dulghină (bg. dulbiná), în Ban. tulbínă, în Bihor (Șez. 37, 126) dîlbínă. Forma hulboană și bulb- în Șez. 30, 293. V. afundătoare, anafor, copcă 2, dornă.

BULBOĂCĂ, bulboace, s. f. Bulboană. A intrat să se scalde ș-a scăpat într-o bulboacă. VLAHUȚĂ, O. A. II 182. Privesc cum apa... adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. ALECSANDRI, P..A. 124. – Variantă: bolboa s. f.

bolboácă și bolboánă V. bulboacă.

hîlboácă și -oánă, V. bulboacă.

holboácă și -oánă, V. bulboacă.

hulboácă și -oánă, V. bulboacă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bulboa (reg.) s. f., g.-d. art. bulboacei; pl. bulboace

bulboa (reg.) s. f., g.-d. art. bulboacei; pl. bulboace

bulboa s. f., g.-d. art. bulboacei; pl. bulboace

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BULBOA s. bulboană, ochi, valvîrtej, vîltoare, vîrtej, volbură, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, ciulniță, dîlboană, sfredel, șipot, toancă, vîrtecuș, (Transilv. și Ban.) dălbină, (Olt. și Transilv.) dornă, (prin Munt.) șioi, (prin Transilv. și Maram.) știbloancă, (Mold., Bucov. și Transilv.) știoalnă, (Bucov., Transilv. și Mold.) știulboană, (Transilv., Ban. și Olt) toaie, (Ban.) vir, (înv.) smîrc. (~ într-o apă curgătoare.)

Intrare: bulboacă
bulboacă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulboa
  • bulboaca
plural
  • bulboace
  • bulboacele
genitiv-dativ singular
  • bulboace
  • bulboacei
plural
  • bulboace
  • bulboacelor
vocativ singular
plural
bâlboacă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hulboană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bolboacă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bolboa
  • bolboaca
plural
  • bolboace
  • bolboacele
genitiv-dativ singular
  • bolboace
  • bolboacei
plural
  • bolboace
  • bolboacelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bulboa, bulboacesubstantiv feminin

  • 1. regional Bulboană, vâltoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A intrat să se scalde ș-a scăpat într-o bulboacă. VLAHUȚĂ, O. A. II 182. DLRLC
    • format_quote Privesc cum apa... adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. ALECSANDRI, P..A. 124. DLRLC
etimologie:
  • cf. bulbuc DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.