2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tistului v vz tistăli1
TIST, (1) tiști, s. m., (2) tisturi, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. înalt funcționar de stat. 2. S. n. Ofițer; comandant, căpetenie. – Din magh. tiszt.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tist [At: (a. 1698) IORGA, D. B. II, 91 / Pl: tiști sm, ~uri sn / E: mg tiszt] (Trs; înv) 1 sm Înalt funcționar al unei instituții (publice). 2 sm (Pex; lpl) Oficialitățile dintr-o țară, dintr-un oraș. 3 sm Administrator de moșie Si: (înv) ispravnic, vătaf, vechil, (îrg) tistartău. 4 sm Reprezentant. 5 sm Responsabil. 6 sn Ofițer.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tistăli2 vt [At: LEXIC REG. 25 / V: (reg) ~lui / Pzi: ~lesc / E: mg tisztel] (Reg) A da respectul cuvenit unei persoane care deține o funcție înaltă Si: a cinsti.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tistăli1 [At: VAIDA / V: (reg) ~lui, ~tuli, ~tului, tiștălui / Pzi: ~lesc / E: mg tisztál] (Trs) 1 vi A face curat. 2 vr (D. persoane; îf tistuli, tiștălui) A se curăța de murdărie, de praf etc. 3 vr (D. persoane; îaf) A se găti (10). 4 vt (îf tiștălui) A limpezi rufele. 5 vt A îndepărta corpurile sau substanțele străine din ceva Si: a curăța, a purifica. 6 vt (Spc; c. i. țuică) A fierbe a doua oară. 7 vr (D. cer, vreme) A se însenina. 8 vr (Fig) A se debarasa (de ceva rău).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tistălui2 v vz tistăli2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tistălui1 v vz tistăli1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tistuli v vz tistăli1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tiștălui v vz tistăli1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIST, tisturi, s. n. (Înv. și reg.) Ofițer; comandant, căpetenie. – Din magh. tiszt.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de alina.lungu
- acțiuni
TIST, tiști, s. m., și (rar) tisturi, s. n. (Învechit și arhaizant) Ofițer, comandant, căpetenie. Tistul de dorobanți, care păzea la pod... se dusese să vadă ce se mai întîmplă pe acolo. CAMIL PETRESCU, O. II 104. Împăratul se duse pe acolo cu alte tisturi. RETEGANUL, P. II 23. Asupra dorobanților de pe lîngă cîrmuiri se orînduiește un tist. BĂLCESCU, O. I 37. De-ar fi pușca de hămei, Regimentul de femei Și tisturi de pătrînjei, Bucuros aș cătăni La compania mîndrii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 299.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TIST s. n. (Trans. SV) Funcționar, slujbaș (cu funcții înalte) în cadrul unei instituții. Popilor toți și mireani, tisturilor și țereani . . . să vă veseliți cu fărșangu. OG, 391. Etimologie: magh. tiszt.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tist m. ofițer de gardiști (CAR.). [Ung. TISZT, ofițer].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tist m., pl. tiștĭ (ung. tiszt, funcționar, ofițer, tisztes, onest, d. vsl. čistĭ, onoare. V. cinste). Vechĭ. Munt. Comandant de dorobanțĭ, supt ascultarea ispravniculuĭ și a mareluĭ vornic în Țara Românească, în timpu Regulamentuluĭ Organic. Azĭ. Pop. Ofițer de gardiștĭ, comandir. – Pl. și tisturĭ, ca și plantoane, considerînd funcțiunea saŭ gradu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!tist1 (funcționar) (înv., reg.) s. m., pl. tiști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!tist2 (ofițer) (înv.) s. n., pl. tisturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tist (înv., reg.) s. m. / s. n., pl. tiști/tisturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tist s. m./s. n., pl. tiști/tisturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TIST s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, ofițer, șef.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TISTĂLI vb. v. curăța, deretica, însenina, limpezi, lumina, scutura, strânge.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tist s. v. CAP. CĂPETENIE. COMANDANT. CONDUCĂTOR. MAI-MARE. OFIȚER. ȘEF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tistăli vb. v. CURĂȚA. DERETICA. ÎNSENINA. LIMPEZI. LUMINA. SCUTURA. STRÎNGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tist interj. – 1. Pst, ei: servește pentru a impune tăcerea. – 2. Stai, ascultă: servește pentru a atrage atenția. – Var. țîșt, sst. Creație expresivă, cf. țîști. – Der. țistui, vb. (a impune liniște, a face pe cineva să tacă; a chema); țistuitură, s. f. (acțiunea de a face pe cineva să tacă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tistăli2, tistălesc, vb. IV (reg.) a cinsti, a onora.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tist, tisturi, s.n. – (reg.; înv.) 1. (mil.) Ofițer, comandant: „Tistorii tot îl întreabă: / – Ori ți-e foame, ori ți-e sete, / Ori ți-i dor de codru verde?” (Bilțiu, 2006: 121). 2. Funcționar public (Bud, 1908): „Să-mpușcăm tisturile” (Bârlea, 1924: 13). – Din magh. tiszt „ofițer” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tist, -uri, s.n. – (mil.) 1. Ofițer, comandant. 2. Funcționar public (Bud 1908): „Să-mpușcăm tisturile” (Bârlea 1924: 13). – Din magh. tiszt „ofițer”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
tist, tiștisubstantiv masculin tist, tisturisubstantiv neutru
- 1. Înalt funcționar de stat. DEX '09
-
- Tistul de dorobanți, care păzea la pod... se dusese să vadă ce se mai întîmplă pe acolo. CAMIL PETRESCU, O. II 104. DLRLC
- Împăratul se duse pe acolo cu alte tisturi. RETEGANUL, P. II 23. DLRLC
- Asupra dorobanților de pe lîngă cîrmuiri se orînduiește un tist. BĂLCESCU, O. I 37. DLRLC
- De-ar fi pușca de hămei, Regimentul de femei Și tisturi de pătrînjei, Bucuros aș cătăni La compania mîndrii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 299. DLRLC
-
etimologie:
- tiszt DEX '09