2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TENTÁ, tentez, vb. I. Tranz. A ispiti, a ademeni, a momi. – Din fr. tenter.

TENTÁ, tentez, vb. I. Tranz. A ispiti, a ademeni, a momi. – Din fr. tenter.

tenta vt [At: DRLU / Pzi: ~tez / E: fr tenter] 1A deștepta o dorință Si: a ademeni, a ispiti. 2 (Frr) A întreprinde.

TENTÁ, tentez, vb. I. Tranz. A ispiti, a ademeni. În această curgere fără întoarcere, doar spiritul omului... e tentat să meargă în sens invers, pe deasupra întîmplărilor. BOGZA, C. O. 14.

TENTÁ vb. I. tr. 1. A ispiti; a ademeni. 2. A încerca, a întreprinde. [< fr. tenter, it., lat. tentare].

TENTÁ vb. tr. 1. a ispiti; a ademeni. 2. a încerca, a întreprinde. (< fr. tenter)

A TENTÁ ~éz tranz. 1) A supune unei ispite; a ispiti; a ademeni; a momi. 2) (acțiuni) A începe ceva cu scopul de a reuși. /<fr. tenter

TÉNTĂ, tente, s. f. Amestec de tuș (sau de culoare) cu apă, terebentină etc., folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită; nuanță a unei culori. – Din fr. teinte.

TÉNTĂ, tente, s. f. Amestec de tuș (sau de culoare) cu apă, terebentină etc., folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită; nuanță a unei culori. – Din fr. teinte.

tentă1 sf [At: OPRESCU, S. 215 / Pl: ~te / E: fr teinte] 1 (Pct) Amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație. 2 (Pct) Suprafață a unei imagini realizată în tentă (1). 3 Nuanță a unei culori. 4 (Fig) Aspect (1). 5 (Îs) ~ politică Semnificație politică.

TÉNTĂ, tente, s. f. Amestec de tuș și de apă sau de o culoare și de apă, folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită. ♦ Nuanță a unei culori.

TÉNTĂ s.f. (Pict.) 1. Amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație; nuanță a unei culori. 2. Suprafață a unei imagini realizată în tentă (1). [< fr. teinte].

TÉNTĂ s. f. 1. amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație. 2. (fig.) nuanță, culoare. 3. strat de culoare omogen, aplicat pe un suport. (< fr. teinte)

TÉNTĂ ~e f. 1) Amestec de vopsele folosit în pictură pentru a obține nuanța dorită. 2) Nuanță obținută prin amestecul mai multor culori. 3) Suprafață a unei imagini, realizate cu un astfel de amestec. /<fr. teinte

*tentéz v. tr. (lat. tentare). Încerc, ispitesc: l-a tentat diavolu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tentá (a ~) vb., ind. prez. 3 tenteáză

tentá vb., ind. prez. 1 sg. tentéz, 3 sg. și pl. tenteáză

téntă s. f., g.-d. art. téntei; pl. ténte

téntă s. f., g.-d. art. téntei; pl. ténte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TENTÁ vb. a ademeni, a amăgi, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, (înv.) a aromi, a năpăstui, (fig.) a îmbia. (Perspectiva îl ~.)

arată toate definițiile

Intrare: tenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tenta
  • tentare
  • tentat
  • tentatu‑
  • tentând
  • tentându‑
singular plural
  • tentea
  • tentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tentez
(să)
  • tentez
  • tentam
  • tentai
  • tentasem
a II-a (tu)
  • tentezi
(să)
  • tentezi
  • tentai
  • tentași
  • tentaseși
a III-a (el, ea)
  • tentea
(să)
  • tenteze
  • tenta
  • tentă
  • tentase
plural I (noi)
  • tentăm
(să)
  • tentăm
  • tentam
  • tentarăm
  • tentaserăm
  • tentasem
a II-a (voi)
  • tentați
(să)
  • tentați
  • tentați
  • tentarăți
  • tentaserăți
  • tentaseți
a III-a (ei, ele)
  • tentea
(să)
  • tenteze
  • tentau
  • tenta
  • tentaseră
Intrare: tentă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tentă
  • tenta
plural
  • tente
  • tentele
genitiv-dativ singular
  • tente
  • tentei
plural
  • tente
  • tentelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tenta

etimologie:

tentă

  • 1. Amestec de tuș (sau de culoare) cu apă, terebentină etc., folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită; nuanță a unei culori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: culoare nuanță
  • 2. Suprafață a unei imagini realizată în tentă.
    surse: DN
  • 3. Strat de culoare omogen, aplicat pe un suport.
    surse: MDN '00

etimologie: