tentă¹ sf [At: OPRESCU, S. 215 / Pl: ~te / E: fr teinte] 1 (Pct) Amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație. 2 (Pct) Suprafață a unei imagini realizată în tentă (1). 3 Nuanță a unei culori. 4 (Fig) Aspect (1). 5 (Îs) ~ politică Semnificație politică.

TENTĂ, tente, s. f. Amestec de tuș și de apă sau de o culoare și de apă, folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită. ♦ Nuanță a unei culori.

TENTĂ s.f. (Pict.) 1. Amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație; nuanță a unei culori. 2. Suprafață a unei imagini realizată în tentă (1). [< fr. teinte].

TENTĂ s. f. 1. amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație. 2. (fig.) nuanță, culoare. 3. strat de culoare omogen, aplicat pe un suport. (< fr. teinte)

TENTĂ ~e f. 1) Amestec de vopsele folosit în pictură pentru a obține nuanța dorită. 2) Nuanță obținută prin amestecul mai multor culori. 3) Suprafață a unei imagini, realizate cu un astfel de amestec. /<fr. teinte

tentă s. f., g.-d. art. tentei; pl. tente

tentă s. f., g.-d. art. tentei; pl. tente

tentă s. f., g.-d. art. tentei; pl. tente

TENTĂ s. v. nuanță.