11 definiții pentru teapă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEÁPĂ s. f. 1. Soi, fel, fire, caracter. 2. Stare, treaptă, rang social, condiție socială. – Et. nec.

TEÁPĂ s. f. 1. Soi, fel, fire, caracter. 2. Stare, treaptă, rang social, condiție socială. – Et. nec.

teapă sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / E: nct] 1 (Pop) Soi. 2 (Reg; îe) A-și da în ~ A reveni la vechile obiceiuri, la caracterul dinainte. 3 (Reg; îe) A se pune la ~ pentru ceva A se supăra pentru ceva. 4 Stare socială Si: rang1. 5-6 (Pfm; îe) A fi (sau a nu fi) de ~pa (cuiva) A (nu) se potrivi cu cineva.

TEÁPĂ s. f. (Adesea precedat de prep. «de» și urmat de un adjectiv posesiv sau de un substantiv în genitiv; de obicei peiorativ) 1. Soi, fel, fire, caracter. Ion știa foarte bine vorbele lui But și ale celorlalți de teapa lui. DUMITRIU, N. 169. Avea pre lîngă dînsul tot prieteni de teapa lui. ISPIRESCU, U. 103. Abu-Hasan a strîns împrejuru-i o ceată de tineri de vîrsta și de teapa lui. CARAGIALE, P. 120. 2. Stare, treaptă, rang social, condiție socială. Nevastă-sa... avea probabil fumuri de cucoană, care-l jigneau pe drept sau pe nedrept, ca o atingere adusă tepei lui. CĂLINESCU, I. C. 164. Nu vezi că cei mai mulți de teapa d-tale se țin cu nasul pe sus. CREANGĂ, P. 162. Las’, a găsi ea unul de teapa ei. CONTEMPORANUL, VII 498. Fiecare trebuia să poarte ișlicul după teapa lui. GHICA, S. 500.

TEÁPĂ f. Grup de ființe sau de obiecte care se caracterizează printr-o anumită însușire; specie; gen; categorie; fel; soi. ◊ De aceeași (sau de o) ~ care este de același soi sau caracter (rău). /Orig. nec.

teapă f. 1. fire, caracter: apa trebue să vie la matca ei și omul la teapa lui PANN; 2. stare socială, rang: cei mai mulți de teapa d-tale CR. [Origină necunoscută].

teápă f., pl. inuz. tepe (cp. cu lat. stĭpa, paĭe, cu vsl. tepon, bat, de ex., o monetă, și cu rom. călitură, caracter și trampă 2). Stare (pozițiune) socială, rang, mediŭ în care ai trăit: apa trage la matcă și mojicu la teapă (Prov.). A-țĭ da în teapă, a face fapte care să denote vechea ta stare socială saŭ caracteru tăŭ: Țiganu trebuĭa să-șĭ dea în teapă (de ex., furînd). V. cislă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teápă s. f., g.-d. art. tépei

teápă s. f., g.-d. art. tépei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEÁPĂ s. 1. categorie, fel, gen, soi, (fig.) calibru, (reg. fig.) pănură. (Avea doar prieteni de ~ lui.) 2. v. condiție.

TEA s. 1. categorie, fel, gen, soi, (fig.) calibru, (reg. fig.) pănură. (Avea doar prieteni de ~ lui.) 2. condiție, rang, stare, treaptă, (pop.) mînă, seamă. (Sînt de aceeași ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

teápă (tépe), s. f.1. Temperament, fire, caracter. – 2. Neam, soi. Sl. teti, tepą „a bate (monedă)” (Tiktin). Pare dublet al lui tapă, s. f. (tăietură în partea de jos a copacului pentru a-i marca direcția de cădere la tăiere; margine, tiv; cep), a cărui der. din v. germ. tappagerm. Zapfen (Giuglea, Dacor., III, 680; REW 8565) este improbabilă. Legătura dintre teapă și sl. cepŭ (Conev 65) nu este posibilă; cu lat. stipa (Scriban) este la fel de improbabilă.

Intrare: teapă
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tea
  • teapa
plural
genitiv-dativ singular
  • tepe
  • tepei
plural
vocativ singular
plural

teapă

  • exemple
    • Ion știa foarte bine vorbele lui But și ale celorlalți de teapa lui. DUMITRIU, N. 169.
      surse: DLRLC
    • Avea pre lîngă dînsul tot prieteni de teapa lui. ISPIRESCU, U. 103.
      surse: DLRLC
    • Abu-Hasan a strîns împrejuru-i o ceată de tineri de vîrsta și de teapa lui. CARAGIALE, P. 120.
      surse: DLRLC
  • 2. Stare, treaptă, rang social, condiție socială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rang stare treaptă 4 exemple
    exemple
    • Nevastă-sa... avea probabil fumuri de cucoană, care-l jigneau pe drept sau pe nedrept, ca o atingere adusă tepei lui. CĂLINESCU, I. C. 164.
      surse: DLRLC
    • Nu vezi că cei mai mulți de teapa d-tale se țin cu nasul pe sus. CREANGĂ, P. 162.
      surse: DLRLC
    • Las’, a găsi ea unul de teapa ei. CONTEMPORANUL, VII 498.
      surse: DLRLC
    • Fiecare trebuia să poarte ișlicul după teapa lui. GHICA, S. 500.
      surse: DLRLC

etimologie: