2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂTĂRÎ́, tătărăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A certa, a mustra; a blestema. – Din tătar.

TĂTĂRÎ́, tătărăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A certa, a mustra; a blestema. – Din tătar.

tătăresc, ~ească a [At: URECHE, L. 91 / Pl: ~ești / E: tătăr + -esc] 1-4 Tătar (17-20). 5-6 (Înv; fig) Grozav (de rău).

tătărî vt [At: PĂSCULESCU, L. P. 158 / Pzi: ~răsc / E: tătar] (Reg) 1 A blestema. 2 A certa (1).

TĂTĂRÎ́, tătărăsc, vb. IV. Tranz. (Regional) A certa, a mustra, a dojeni. Mă-sa... nu vrea Și să mînia, Tot o tătăra. PĂSCULESCU, L. P. 158.

tătărésc, -eáscă adj. De Tătar, al Tătarilor: limba tătărească. Meĭ tătăresc, V. meĭ. – În est -răsc, -rască. V. nagîț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tătărî́ (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tătărắsc, imperf. 3 sg. tătărá; conj. prez. 3 să tătăráscă; ger. tătărấnd; part. tătărất

tătărî́ vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tătărăsc, imperf. 3 sg. tătărá; conj. prez. 3 sg. și pl. tătăráscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ureche-tătărască s. v. URECHEA-IEPURELUI.

Intrare: tătărăsc
tătărăsc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tătărî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tătărî
  • tătărâre
  • tătărât
  • tătărâtu‑
  • tătărând
  • tătărându‑
singular plural
  • tătărăște
  • tătăraște
  • tătărâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tătărăsc
(să)
  • tătărăsc
  • tătăram
  • tătărâi
  • tătărâsem
a II-a (tu)
  • tătărăști
(să)
  • tătărăști
  • tătărai
  • tătărâși
  • tătărâseși
a III-a (el, ea)
  • tătărăște
  • tătăraște
(să)
  • tătărască
  • tătăra
  • tătărî
  • tătărâse
plural I (noi)
  • tătărâm
(să)
  • tătărâm
  • tătăram
  • tătărârăm
  • tătărâserăm
  • tătărâsem
a II-a (voi)
  • tătărâți
(să)
  • tătărâți
  • tătărați
  • tătărârăți
  • tătărâserăți
  • tătărâseți
a III-a (ei, ele)
  • tătărăsc
(să)
  • tătărască
  • tătărau
  • tătărâ
  • tătărâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)