2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRGUÍRE s. f. Acțiunea de a (se) târgui.V. târgui.

TÂRGUÍRE s. f. Acțiunea de a (se) târgui.V. târgui.

târguire sf [At: (a. 1661) GCR I, 179/26 / Pl: ~ri / E: târgui] (Înv) 1-4 Târguială (1-4). 5 Vânzare prin licitație.

TÂRGUÍ, târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: tấrgui] – Din sl. trŭgovati.

TÂRGUÍ, târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: tấrgui] – Din sl. trŭgovati.

târgui [At: TETRAEV. (1574), 234 / Pzi: ~esc, (reg) târgui / E: slv тръговати, -оуѫ] 1 vi (Pop) A face negoț. 2 vt (Reg) A câștiga din urma negoțului. 3 vt A face cumpărături (din târg1 (1)) Si: a cumpăra. 4 vrr (Pfm) A se înțelege la preț Si: (pfm) a se tocmi (10), (îvp) a se negustori, a se neguța, (reg) a nunti, a se pogodi, a răzbate. 5 vrr (Reg; pex) A discuta în contradictoriu Si: (pop) a se dondăni, a se ciorovăi. 6 vt (Îrg) A angaja un lucrător. 7 vt (Reg; c. i. căsătoria) A încheia în urma unor discuții Si: a negocia.

TÎRGUÍ, tîrguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A cumpăra, a face cumpărături (din tîrg). Feciorul domnului notar... A tîrguit un cal frumos de lemn. BENIUC, V. 38. Frusina i-a spus că merge și ea să-și tîrguiască de o rochie. GALACTION, O. I 144. Să te duci tu la spițărie, să-mi tîrguiești niște doftorii. POPA, V. 147. Duceți-vă și-mi tîrguiți o găină. DELAVRANCEA, O. II 361. 2. Refl. A negocia prețul; a se tocmi; p. ext. a se ciorovăi. Ce te tîrguești atîta, domnișoară? DUMITRIU, N. 104. Mara făcea în toate serile socoteala, se tîrguia mereu ea singură cu sine și chibzuia cum s-o apuce ca să scape cu puțin de astă dată. SLAVICI, O. II 51. O dată în viața ta m-ai dus la restaurant și te tîrguiești pentru-o cartofă. ALECSANDRI, T. 750. ◊ Refl. reciproc. De ce eu întîi?... Nu vă tîrguiți... spuse jandarmul. CAMILAR, N. I 98.

TÎRGUÍRE s. f. Acțiunea de a (se) tîrgui. E tîrguire-n formă aice, precît văz. ALECSANDRI, T. II 273.

A SE TÂRGUÍ mă ~iésc intranz. 1) A discuta pentru a conveni asupra prețului prin concesii reciproce. 2) A discuta în contradictoriu, încercând să ajungă la o înțelegere. /<sl. trugovati

A TÂRGUÍ ~iésc tranz. (mărfuri) A cumpăra (din târg) la un preț convenabil. /<sl. trugovati

TÎRGUI vb. (Trans. SV) A face negoț. Vom petreace acolo un an și vom tîrgui și vom dobîndi. N. TEST. (1648). Etimologie: sl. trŭgovati. Vezi și tîrguitură. Cf. p r e c u p i.

tîrguĭésc v. tr. (vsl. trŭgovati, a tîrgui). Cumpăr din tîrg, maĭ ales de ale mîncăriĭ. V. refl. Neguțez, vorbesc ca să scot un preț maĭ mic: a te tîrgui țigănește.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

târguíre s. f., g.-d. art. târguírii

târguíre s. f., g.-d. art. târguírii

târguí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târguiésc, imperf. 3 sg. târguiá; conj. prez. 3 să târguiáscă

târguí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târguiésc, imperf. 3 sg. târguiá; conj. prez. 3 sg. și pl. târguiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂRGUÍ vb. 1. v. cumpăra. 2. v. tocmi.

TÂRGUÍ vb. v. conveni, înțelege, învoi.

tîrgui vb. v. CONVENI. ÎNȚELEGE. ÎNVOI.

TÎRGUI vb. 1. a achiziționa, a cumpăra, a lua, a procura, (înv. și pop.) a neguța, (prin Transilv.) a surzui, (înv.) a scumpăra. (A ~ cele necesare.) 2. a se tocmi, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (A se ~ cu negustorul.)

arată toate definițiile

Intrare: târguire
târguire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târguire
  • târguirea
plural
  • târguiri
  • târguirile
genitiv-dativ singular
  • târguiri
  • târguirii
plural
  • târguiri
  • târguirilor
vocativ singular
plural
Intrare: târgui
târgui1 (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târgui
  • târguire
  • târguit
  • târguitu‑
  • târguind
  • târguindu‑
singular plural
  • târguiește
  • târguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târguiesc
(să)
  • târguiesc
  • târguiam
  • târguii
  • târguisem
a II-a (tu)
  • târguiești
(să)
  • târguiești
  • târguiai
  • târguiși
  • târguiseși
a III-a (el, ea)
  • târguiește
(să)
  • târguiască
  • târguia
  • târgui
  • târguise
plural I (noi)
  • târguim
(să)
  • târguim
  • târguiam
  • târguirăm
  • târguiserăm
  • târguisem
a II-a (voi)
  • târguiți
(să)
  • târguiți
  • târguiați
  • târguirăți
  • târguiserăți
  • târguiseți
a III-a (ei, ele)
  • târguiesc
(să)
  • târguiască
  • târguiau
  • târgui
  • târguiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târgui
  • târguire
  • târguit
  • târguitu‑
  • târguind
  • târguindu‑
singular plural
  • târguie
  • târguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târgui
(să)
  • târgui
  • târguiam
  • târguii
  • târguisem
a II-a (tu)
  • târgui
(să)
  • târgui
  • târguiai
  • târguiși
  • târguiseși
a III-a (el, ea)
  • târguie
(să)
  • târguie
  • târguia
  • târgui
  • târguise
plural I (noi)
  • târguim
(să)
  • târguim
  • târguiam
  • târguirăm
  • târguiserăm
  • târguisem
a II-a (voi)
  • târguiți
(să)
  • târguiți
  • târguiați
  • târguirăți
  • târguiserăți
  • târguiseți
a III-a (ei, ele)
  • târguie
(să)
  • târguie
  • târguiau
  • târgui
  • târguiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

târguire

  • 1. Acțiunea de a (se) târgui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cumpărare attach_file un exemplu
    exemple
    • E tîrguire-n formă aice, precît văz. ALECSANDRI, T. II 273.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi târgui
    surse: DEX '98 DEX '09

târgui

  • 1. tranzitiv A face cumpărături.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cumpăra attach_file 4 exemple
    exemple
    • Feciorul domnului notar... A tîrguit un cal frumos de lemn. BENIUC, V. 38.
      surse: DLRLC
    • Frusina i-a spus că merge și ea să-și tîrguiască de o rochie. GALACTION, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • Să te duci tu la spițărie, să-mi tîrguiești niște doftorii. POPA, V. 147.
      surse: DLRLC
    • Duceți-vă și-mi tîrguiți o găină. DELAVRANCEA, O. II 361.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Ce te tîrguești atîta, domnișoară? DUMITRIU, N. 104.
      surse: DLRLC
    • Mara făcea în toate serile socoteala, se tîrguia mereu ea singură cu sine și chibzuia cum s-o apuce ca să scape cu puțin de astă dată. SLAVICI, O. II 51.
      surse: DLRLC
    • O dată în viața ta m-ai dus la restaurant și te tîrguiești pentru-o cartofă. ALECSANDRI, T. 750.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin extensiune A discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ciorovăi attach_file un exemplu
      exemple
      • De ce eu întîi?... Nu vă tîrguiți... spuse jandarmul. CAMILAR, N. I 98.
        surse: DLRLC

etimologie: