15 definiții pentru târgui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRGUI, târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: târgui] – Din sl. trŭgovati.

TÂRGUI, târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: târgui] – Din sl. trŭgovati.

târgui [At: TETRAEV. (1574), 234 / Pzi: ~esc, (reg) târgui / E: slv тръговати, -оуѫ] 1 vi (Pop) A face negoț. 2 vt (Reg) A câștiga din urma negoțului. 3 vt A face cumpărături (din târg1 (1)) Si: a cumpăra. 4 vrr (Pfm) A se înțelege la preț Si: (pfm) a se tocmi (10), (îvp) a se negustori, a se neguța, (reg) a nunti, a se pogodi, a răzbate. 5 vrr (Reg; pex) A discuta în contradictoriu Si: (pop) a se dondăni, a se ciorovăi. 6 vt (Îrg) A angaja un lucrător. 7 vt (Reg; c. i. căsătoria) A încheia în urma unor discuții Si: a negocia.

A TÂRGUI ~iesc tranz. (mărfuri) A cumpăra (din târg) la un preț convenabil. /<sl. trugovati

A SE TÂRGUI mă ~iesc intranz. 1) A discuta pentru a conveni asupra prețului prin concesii reciproce. 2) A discuta în contradictoriu, încercând să ajungă la o înțelegere. /<sl. trugovati

TÎRGUI, tîrguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A cumpăra, a face cumpărături (din tîrg). Feciorul domnului notar... A tîrguit un cal frumos de lemn. BENIUC, V. 38. Frusina i-a spus că merge și ea să-și tîrguiască de o rochie. GALACTION, O. I 144. Să te duci tu la spițărie, să-mi tîrguiești niște doftorii. POPA, V. 147. Duceți-vă și-mi tîrguiți o găină. DELAVRANCEA, O. II 361. 2. Refl. A negocia prețul; a se tocmi; p. ext. a se ciorovăi. Ce te tîrguești atîta, domnișoară? DUMITRIU, N. 104. Mara făcea în toate serile socoteala, se tîrguia mereu ea singură cu sine și chibzuia cum s-o apuce ca să scape cu puțin de astă dată. SLAVICI, O. II 51. O dată în viața ta m-ai dus la restaurant și te tîrguiești pentru-o cartofă. ALECSANDRI, T. 750. ◊ Refl. reciproc. De ce eu întîi?... Nu vă tîrguiți... spuse jandarmul. CAMILAR, N. I 98.

TÎRGUI vb. (Trans. SV) A face negoț. Vom petreace acolo un an și vom tîrgui și vom dobîndi. N. TEST. (1648). Etimologie: sl. trŭgovati. Vezi și tîrguitură. Cf. p r e c u p i.

tîrguĭésc v. tr. (vsl. trŭgovati, a tîrgui). Cumpăr din tîrg, maĭ ales de ale mîncăriĭ. V. refl. Neguțez, vorbesc ca să scot un preț maĭ mic: a te tîrgui țigănește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!târgui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. târguiesc/târgui, 3 pl. târguiește/târguie, imperf. 1 târguiam; conj. prez. 1 sg. să târguiesc/să târgui, 3 să târguiască/să târguie

târgui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târguiesc, imperf. 3 sg. târguia; conj. prez. 3 să târguiască

târgui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târguiesc, imperf. 3 sg. târguia; conj. prez. 3 sg. și pl. târguiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂRGUI vb. v. conveni, înțelege, învoi.

TÂRGUI vb. 1. v. cumpăra. 2. v. tocmi.

TÎRGUI vb. 1. a achiziționa, a cumpăra, a lua, a procura, (înv. și pop.) a neguța, (prin Transilv.) a surzui, (înv.) a scumpăra. (A ~ cele necesare.) 2. a se tocmi, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (A se ~ cu negustorul.)

tîrgui vb. v. CONVENI. ÎNȚELEGE. ÎNVOI.

Intrare: târgui
târgui1 (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târgui
  • târguire
  • târguit
  • târguitu‑
  • târguind
  • târguindu‑
singular plural
  • târguiește
  • târguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târguiesc
(să)
  • târguiesc
  • târguiam
  • târguii
  • târguisem
a II-a (tu)
  • târguiești
(să)
  • târguiești
  • târguiai
  • târguiși
  • târguiseși
a III-a (el, ea)
  • târguiește
(să)
  • târguiască
  • târguia
  • târgui
  • târguise
plural I (noi)
  • târguim
(să)
  • târguim
  • târguiam
  • târguirăm
  • târguiserăm
  • târguisem
a II-a (voi)
  • târguiți
(să)
  • târguiți
  • târguiați
  • târguirăți
  • târguiserăți
  • târguiseți
a III-a (ei, ele)
  • târguiesc
(să)
  • târguiască
  • târguiau
  • târgui
  • târguiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târgui
  • târguire
  • târguit
  • târguitu‑
  • târguind
  • târguindu‑
singular plural
  • târguie
  • târguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târgui
(să)
  • târgui
  • târguiam
  • târguii
  • târguisem
a II-a (tu)
  • târgui
(să)
  • târgui
  • târguiai
  • târguiși
  • târguiseși
a III-a (el, ea)
  • târguie
(să)
  • târguie
  • târguia
  • târgui
  • târguise
plural I (noi)
  • târguim
(să)
  • târguim
  • târguiam
  • târguirăm
  • târguiserăm
  • târguisem
a II-a (voi)
  • târguiți
(să)
  • târguiți
  • târguiați
  • târguirăți
  • târguiserăți
  • târguiseți
a III-a (ei, ele)
  • târguie
(să)
  • târguie
  • târguiau
  • târgui
  • târguiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

târgui, târguiescverb

  • 1. tranzitiv A face cumpărături. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cumpăra
    • format_quote Feciorul domnului notar... A tîrguit un cal frumos de lemn. BENIUC, V. 38. DLRLC
    • format_quote Frusina i-a spus că merge și ea să-și tîrguiască de o rochie. GALACTION, O. I 144. DLRLC
    • format_quote Să te duci tu la spițărie, să-mi tîrguiești niște doftorii. POPA, V. 147. DLRLC
    • format_quote Duceți-vă și-mi tîrguiți o găină. DELAVRANCEA, O. II 361. DLRLC
    • format_quote Ce te tîrguești atîta, domnișoară? DUMITRIU, N. 104. DLRLC
    • format_quote Mara făcea în toate serile socoteala, se tîrguia mereu ea singură cu sine și chibzuia cum s-o apuce ca să scape cu puțin de astă dată. SLAVICI, O. II 51. DLRLC
    • format_quote O dată în viața ta m-ai dus la restaurant și te tîrguiești pentru-o cartofă. ALECSANDRI, T. 750. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune A discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ciorovăi
      • format_quote De ce eu întîi?... Nu vă tîrguiți... spuse jandarmul. CAMILAR, N. I 98. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.