23 de definiții pentru susține subține susținea (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSȚÍNE, susțín, vb. III. 1. Tranz. A servi de suport (unui lucru); a sprijini. ♦ A ajuta, a sprijini pe cineva (ca să nu cadă). 2. Tranz. Fig. A lua o atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză etc.; a sprijini; a apăra. 3. Tranz. Fig. A aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii etc., a afirma cu tărie ceva, a proclama. ♦ A se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post. 4. Tranz. Fig. A ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană etc. ♦ Refl. A-și câștiga existența; a se întreține singur. 5. Refl. A se ține în picioare. ♦ Fig. (Rar) A se menține pe poziție; a rezista. – Din lat. sustinere, fr. soutenir (după ține).

SUSȚÍNE, susțín, vb. III. 1. Tranz. A servi de suport (unui lucru); a sprijini. ♦ A ajuta, a sprijini pe cineva (ca să nu cadă). 2. Tranz. Fig. A lua o atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză etc.; a sprijini; a apăra. 3. Tranz. Fig. A aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii etc., a afirma cu tărie ceva, a proclama. ♦ A se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post. 4. Tranz. Fig. A ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană etc. ♦ Refl. A-și câștiga existența; a se întreține singur. 5. Refl. A se ține în picioare. ♦ Fig. (Rar) A se menține pe poziție; a rezista. – Din lat. sustinere, fr. soutenir (după ține).

susține [At: ARISTIA, PLUT. 89/26 / V: (îrg) subț~, (înv) ~ea, (reg) supț~ (Pzi: supțiu), supținea / Pzi: susțin, (îpf) susțiu / Cj: și să susțiu / E: ml sustinere (după ține)] 1-2 vtr (D. stâlpi, coloane, ziduri etc. sau d. oameni, d. părți ale corpului lor; c.i. spații, forme de relief sau construcții ori părți ale acestora sau oameni) A (se) așeza, a (se) fixa lângă ori pe un punct de sprijin astfel încât să (se) mențină în poziția dorită, să nu cadă etc. Si: a (se) propti, a (se) rezema (1), a (se) spijini, (îvr) a se stâlpi, (reg) a popri. 3-4 vtr A face să-și mențină sau a-și menține echilibrul cu ajutorul unui punct de sprijin de dedesubt. 5 vr (D. oameni sau d. părți ale corpului lor) A-și menține poziția verticală. 6 vr (Fig; rar; d. concepte, idei etc.) A se baza (3). 7-8 vtr (D. fenomene, d. procese naturale etc.; d. acțiuni, d. creații etc. ale oamenilor; c.i. manifestări, acțiuni ale oamenilor) A face să rămână sau a rămâne neschimbat un timp (îndelungat) Si: a (se) menține, a (se) păstra, a rezista, a (se) ține, (înv) a (se) păzi. 9 vt (Fig; îvr, d. ființe; complementul este oboseala) A suporta (4). 10 vr (Fig; îrg; d. oameni) A rezista (1). 11 vt (Fig, d. oameni; c.i. oameni sau manifestări, acțiuni etc. ale lor ori fenomene sociale, economice etc.) A fi alături de una din părți într-un diferend. 12 vt (Pex) A participa la reușita cuiva sau a ceva, la rezolvarea unei situații etc. prin recomandări, prin ajutor material sau moral, prin crearea unor circumstanțe favorabile etc. Si: a ajuta (3), a ajutora (1), a apăra (27) a ocroti, a proteja, a servi, a sprijini, a tutela, (rar) a protegui, (îvp) a înlesni, (înv) a îndemna, a protecta, (ltî) a patrocina, (îvr) a protecsni, (fam) a propti Vz prinde. 13 vt (Pex) A lupta (pentru o idee). 14-15 vtr (S.c.i. oameni, instituții, organizații, publicații etc.) A(-și) asigura (prin forțe proprii) mijloacele materiale necesare Si: a (se) întreține, a (se) ține. 16 vt (D. oameni; c.i. păreri, aserțiuni, curente, idei etc.; de obicei determinat de compliniri introduse prin conjuncția „că”) A ajunge la convingerea că… Si: a considera (2), a crede (11), a găsi (18), a gândi (18), a judeca, a opina, a socoti, (pop) a chiti (12), a cugeta (6), (înv) a cunoaște (18), a număra. 17 vt A face cunoscut (publicului) că… Si: a adeveri (5), a afirma (1), a aprecia (5), a arăta (28), a atesta (2), a certifica (1), a confirma (2), a declara (3), a exprima (1), a expune (1), a formula (2), a înfățișa, a manifesta, a pretinde, a prezenta, a pronunța, a relata, a spune, a zice, (liv) a corobora (4), (înv) a povestisi, (îvr) a pretenderi, a pretenderisi. 18 vt A arăta convingător, prin raționamente logice, prin exemple etc. că cineva sau ceva este într-un anumit fel, că are anumite caracteristici etc. Si: a argumenta, a demonstra (1), a dovedi (1), întări, a mărturisi, a proba, (îrg) a probălui, (îvr) a prubui2. 19 vt (Rar; c.i. procese juridice) A pleda. 20 vt (Rar; d. oameni; c.i. opoziția, concurența etc. adversarilor) A înfrunta. 21 vt (Îe) A ~ privirea (sau căutătura) cuiva A privi drept în ochii cuiva. 22 vt (Îae) A înfrunta privirea cuiva. 23 vt (D. forțe armate, d. flote sau d. persoane, d. popoare etc.; c.i. lupte) A lua în sarcina sa sau a efectua cu mijloace, cu eforturi etc. proprii Si: a da (25), a defășura (5), a duce (38), a purta, a suporta. 24 vt (D. candidați, d. studenți, d. elevi etc; c.i. examene, concursuri, teze de licență, de doctorat etc.) A-și prezenta (cu succes) cunoștințele în scris, oral etc. în cadru organizat pentru a obține un titlu, o promovare, o angajare etc. Si: a da. 25 vt (D. oameni; c.i. spectacole, concerte, roluri, partituri etc.) A executa în fața publicului Vz da, juca, interpreta, parastiri, prezenta, reprezenta (5). 26 vt (D. sportivi sau d. echipe sportive; c.i. jocuri, probe, activități etc. sportive) A participa la o competiție sportivă oficiaală Si: a juca.

SUSȚÍNE, susțín, vb. III. 1. Tranz. A sprijini pe dedesubt, a servi de suport (unui lucru). Stăteau amîndoi față în față, în miezul mulțimii, înconjurați de trupuri și glasuri, lîngă un stîlp de fier, din cei care susțineau acoperișul pe deasupra peronului. DUMITRIU, B. F. 110. Sala era naltă, susținută de stîlpi și de arcuri, toate de aur. EMINESCU, N. 6. ♦ (Subiectul este o persoană) A ajuta, a sprijini ușor pe cineva (ca să nu cadă). 2. Tranz. Fig. A lua atitudine favorabilă (față de o acțiune, o cauză etc.), a sprijini fățiș; a apăra. [Comercianții] își luau angajamentul solemn de a susține candidatura d-lui Tiberie Piscopescu și rugau și pe ceilalți să voteze pe acest distins fiu de comerciant. VLAHUȚĂ, O. A. I 226. 3. Tranz. Fig. (Complementul indică un principiu, o teorie, o idee) A apăra cu argumente, a proclama, a afirma cu tărie. Opinia contrară era susținută de căpitanul Corabu. CAMIL PETRESCU, U. N. 9. ♦ A duce o luptă, a lupta (pentru o idee). Starea sănătății obligîndu-mă a asista de departe la luptele ce ai susținut și susții cu atîta demnitate și energie contra neîmpăcaților adversari... ALECSANDRI, S. 10. ♦ A se prezenta la un examen pentru a obține un titlu (pe baza unei lucrări, a unei disertații). Simpaticul amic, după ce a renunțat... a mai susține licența în drept, s-a hotărît a îmbrățișa cariera de cultivator de pămînt. CARAGIALE, O. II 218. 4. Tranz. (Complementul indică o persoană, o organizație social-politică etc.) A ajuta, a întreține cu mijloace materiale. V. subvenționa.Refl. A-și asigura sau a-și cîștiga existența, a se întreține. Erau oameni săraci... cu lucrul mînilor să susțineau și cu lucrul plăteau dările și birul casei. RETEGANUL, P. III 3. 5. Refl. A se ține în picioare, a se menține. Nu se poate susține în poziție verticală și nici nu poate merge nesprijinită de altcineva. PARHON, O. A. I 268. ♦ Fig. A se menține pe poziție, a rezista. (Atestat în forma susținea) Voi aștepta să văd ce face Bem; că dacă el va voi a se susținea, apoi voi fi cu dînsul și mă voi întoarce lîngă el. GHICA, A. 405. – Prez. ind. și: susțíu (BART, S. M. 100). – Variantă: (învechit) susțineá vb. II.

SUSȚÍNE vb. III. 1. tr. A sprijini. ♦ A ține (pe) dedesubt. ♦ A sprijini, a ține ușor (pe cineva), a împiedica să cadă. 2. tr. (Fig.) A lua partea cuiva, a avea o atitudine favorabilă față de cineva; a sprijini, a apăra. 3. tr. (Fig.) A spune, a afirma ceva cu tărie. 4. tr. A ajuta, a întreține cu bani, cu alimente etc. ♦ refl. A-și câștiga existența, a se întreține. 5. refl. A se ține în picioare. ♦ (Fig.) A rezista. [P.i. susțín, conj. -nă, var. susținea vb. II. / lat. sustinere, cf. fr. soutenir, după ține].

SUSȚÍNE vb. I. tr. 1. a sprijini. ◊ a ține (pe) dedesubt. ◊ a sprijini, a ține ușor (pe cineva), a împiedica să cadă. 2. (fig.) a lua partea cuiva, a avea o atitudine favorabilă față de cineva; a sprijini, a apăra. 3. (fig.) a spune, a afirma ceva cu tărie. 4. a ajuta, a întreține cu bani, cu alimente etc. II. refl. 1. a-și câștiga existența, a se întreține. 2. a se ține în picioare. ◊ (fig.) a rezista. (< lat. sustinere, după fr. soutenir)

A SE SUSȚÍNE mă susțín intranz. 1) A se ține în picioare. 2) fig. A-și păstra poziția (socială) de mai înainte; a se menține. /<lat. sustinere, fr. soutenir

A SUSȚÍNE susțín tranz. 1) (obiecte, persoane etc.) A face să se țină în poziție ridicată (ca să nu se răstoarne); a sprijini. Parii susțin gardul. 2) A ajuta materialicește. 3) fig. (idei, cauze etc.) A apăra cu fermitate; a sprijini. 4) (teză de diplomă, disertație etc.) A prezenta în fața unei comisii sau a unui consiliu (în vederea unei calificări). ◊ ~ un examen a se prezenta la un examen. 5) (urmat de o propoziție complementară) A afirma cu tărie. /<lat. sustinere, fr. soutenir

susține v. 1. a ținea pe dedesupt: temelia susține clădirea; 2. a menține cu soliditate: oasele susțin cărnurile; 3. a face să subsiste, a nutri: a susține o familie; 4. a îmbărbăta: a susține curajul cuiva; 5. a rezista energic: a susține un atac; 6. a apăra cu argumente: a susține o cauză; 7. a afirma: susțin că...; 8. a se sprijini unul pe altul. [Modelat după fr. = soutenir].

susținea v vz susține

SUSȚINEÁ vb. II. v. susține.

SUSȚINEÁ vb. II. v. susține.

*susțín, -ținút, a -țineá (est) și a -țíne (vest) v. tr. (lat. sustinére, d. susum, sus, și tenere, a ținea. – Se conj. ca țin). Țin, sprijin: temelia susține casa, oasele susțin carnea. Fig. Țin, întrețin, hrănesc, apăr: a susținea familia. Apăr cu dovezĭ, feresc de loviturĭ: a-țĭ susținea drepturile, un prĭeten, o cauză. Rezist: a susținea atacu. Sprijin, ajut: a susținea cu un batalion trupele atacate. Îmbărbătez: credința susține vitejia. Afirm: susțin că așa a fost. Mențin, persist: nu maĭ susțin cele afirmate. Mențin, păstrez: a-țĭ susține renumele, rangu, vocea (a o prelungi cu aceĭașĭ forță), conversațiunea. V. refl. Mă țin deasupra, plutesc: înotătoru, aeronautu se susținea bine. Fig. Mă ajut reciproc: frațiĭ se susțin. – Vulg. supțin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

susțíne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. susțín, 2 sg. susțíi, 1 pl. susțínem, 2 pl. susțíneți; conj. prez. 3 să susțínă; ger. susținấnd; part. susținút

susține (ind. prez. 1 sg. susțin, conj. susțină)

susțin, -țină 3 conj., -ține inf.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUSȚÍNE vb. 1. a (se) propti, a (se) rezema, a (se) sprijini, (reg.) a (se) popri, a (se) prijini. (Un stâlp ~ poarta.) 2. a purta, a sprijini, a ține. (Vom merge cât ne-or ~ picioarele.) 3. v. ajuta. 4. v. întreține. 5. a ajuta, a servi, a sluji, a sprijini. (A ~ cauza revoluției.) 6. v. pleda. 7. a sprijini. (A ~ propunerea făcută.) 8. v. patrona. 9. v. însufleți. 10. a afirma, a declara, a pretinde, a spune, a zice, (grecism înv.) a pretenderisi. (~ că marfa e de bună calitate.) 11. v. arăta. 12. a spune. (Ce ~ savantul în această carte?) 13. v. demonstra. 14. v. confirma. 15. v. desfășura. 16. v. da.

SUSȚÍNE vb. v. înfrunta.

arată toate definițiile

Intrare: susține
verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • susține
  • susținere
  • susținut
  • susținutu‑
  • susținând
  • susțiind
  • susținându‑
  • susțiindu‑
singular plural
  • susține
  • susțineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • susțin
  • susțiu
(să)
  • susțin
  • susțiu
  • susțineam
  • susținui
  • susținusem
a II-a (tu)
  • susții
(să)
  • susții
  • susțineai
  • susținuși
  • susținuseși
a III-a (el, ea)
  • susține
(să)
  • susți
  • susție
  • susținea
  • susținu
  • susținuse
plural I (noi)
  • susținem
(să)
  • susținem
  • susțineam
  • susținurăm
  • susținuserăm
  • susținusem
a II-a (voi)
  • susțineți
(să)
  • susțineți
  • susțineați
  • susținurăți
  • susținuserăți
  • susținuseți
a III-a (ei, ele)
  • susțin
(să)
  • susți
  • susție
  • susțineau
  • susținu
  • susținuseră
subține
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT513)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • susținea
singular plural
  • susțineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • susținem
(să)
  • susținem
a II-a (voi)
  • susțineți
(să)
  • susțineți
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

susține subține susținea

  • 1. tranzitiv A servi de suport (unui lucru).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: sprijini 2 exemple
    exemple
    • Stăteau amîndoi față în față, în miezul mulțimii, înconjurați de trupuri și glasuri, lîngă un stîlp de fier, din cei care susțineau acoperișul pe deasupra peronului. DUMITRIU, B. F. 110.
      surse: DLRLC
    • Sala era naltă, susținută de stîlpi și de arcuri, toate de aur. EMINESCU, N. 6.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A ajuta, a sprijini pe cineva (ca să nu cadă).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ajuta
  • 2. tranzitiv figurat A lua o atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: apăra sprijini un exemplu
    exemple
    • [Comercianții] își luau angajamentul solemn de a susține candidatura d-lui Tiberie Piscopescu și rugau și pe ceilalți să voteze pe acest distins fiu de comerciant. VLAHUȚĂ, O. A. I 226.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii etc., a afirma cu tărie ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: afirma proclama antonime: nega respinge un exemplu
    exemple
    • Opinia contrară era susținută de căpitanul Corabu. CAMIL PETRESCU, U. N. 9.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A duce o luptă, a lupta (pentru o idee).
      surse: DLRLC sinonime: lupta un exemplu
      exemple
      • Starea sănătății obligîndu-mă a asista de departe la luptele ce ai susținut și susții cu atîta demnitate și energie contra neîmpăcaților adversari... ALECSANDRI, S. 10.
        surse: DLRLC
    • 3.2. A se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Simpaticul amic, după ce a renunțat... a mai susține licența în drept, s-a hotărît a îmbrățișa cariera de cultivator de pămînt. CARAGIALE, O. II 218.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv figurat A ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ajuta întreține
    • 4.1. reflexiv A-și câștiga existența; a se întreține singur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Erau oameni săraci... cu lucrul mînilor să susțineau și cu lucrul plăteau dările și birul casei. RETEGANUL, P. III 3.
        surse: DLRLC
  • 5. reflexiv A se ține în picioare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: menține un exemplu
    exemple
    • Nu se poate susține în poziție verticală și nici nu poate merge nesprijinită de altcineva. PARHON, O. A. I 268.
      surse: DLRLC
    • 5.1. figurat rar A se menține pe poziție.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: rezista un exemplu
      exemple
      • Voi aștepta să văd ce face Bem; că dacă el va voi a se susținea, apoi voi fi cu dînsul și mă voi întoarce lîngă el. GHICA, A. 405.
        surse: DLRLC

etimologie: