10 definiții pentru suprastructură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRASTRUCTÚRĂ, suprastructuri, s. f. 1. (În concepția marxistă) Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice, juridice, religioase, artistice, filosofice etc. dintr-o anumită formațiune social-economică, generate de baza economică a acestei formațiuni. 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave, care cuprinde încăperile de locuit și de deservire. ♦ Ansamblu format din șasiul și caroseria sau platforma unui autovehicul. – Supra1- + structură (după fr. superstructure).

suprastructu sf [At: BO (1951) 419 / Pl: ~ri / E: supra1- structură cf fr superstructure] 1 Ansamblul elementelor unei construcții care formează partea utilă a acesteia și servește direct scopului pentru care a fost făcută întreaga lucrare Si: superstructură. 2 Totalitatea construcțiilor de deasupra punții principale a unei nave, cuprinzând încăperile de locuit și de deservire. 3 Ansamblu format din șasiul unui automobil și din cutia montată pe el. 4 (Flz; pan) Totalitatea ideilor, a concepțiilor, a mentalităților produse la nivelul psihologiei sociale și al ideologiei împreună cu instituțiile și organizațiile în care acestea sunt structurate și care sunt generate pe bază economică.

SUPRASTRUCTÚRĂ, suprastructuri, s. f. 1. Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice, juridice, religioase, artistice, filozofice etc. dintr-o anumită formațiune social-economică, generate de baza economică a acestei formațiuni. 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave, care cuprinde încăperile de locuit și de deservire. ♦ Ansamblu format din șasiul și caroseria sau platforma unui autovehicul. – Supra1- + structură (după fr. superstructure).

SUPRASTRUCTÚRĂ, suprastructuri, s. f. 1. (Fil.) Totalitatea concepțiilor politice, juridice, religioase, artistice, filozofice ale unei societăți, și instituțiile politice, juridice etc. corespunzătoare lor, generate de baza economică a orînduirii sociale respective. 2. Totalitatea elementelor unei construcții, care formează partea utilă a acesteia (și care sînt folosite în scopul pentru care a fost executată întreaga lucrare). 3. Totalitatea construcțiilor de metal sau de lemn situate deasupra punții principale a unei nave. ♦ Ansamblu format din șasiul și caroseria sau platforma unui autovehicul.

SUPRASTRUCTÚRĂ s.f. 1. Totalitatea elementelor unei construcții care alcătuiesc partea utilă a acesteia. ♦ Construcție metalică sau de lemn situată deasupra corpului principal al unei nave, folosită pentru amplasarea încăperilor speciale. 2. Totalitatea reprezentărilor și concepțiilor ideologice dintr-o anumită formațiune social-economică și a instituțiilor corespunzătoare acestora, determinate de baza economică, pe care o reflectă. [< supra + structură, după fr. superstructure].

SUPRASTRUCTÚRĂ s. f. 1. totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. ◊ construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții superioare a unei nave, unde sunt amplasate încăperile de locuit și de navigație etc. 2. totalitatea ideilor, a teoriilor și a concepțiilor cu caracter ideologic dintr-o anumită formațiune social-economică și a instituțiilor corespunzătoare acestora, generate de baza economică, pe care o reflectă. (după fr., engl. superstructure)

SUPRASTRUCTÚRĂ ~i f. 1) (în teoria marxistă) Totalitate a concepțiilor (politice, juridice, filozofice, artistice, religioase), care depind de baza materială a societății și acționează asupra ei. 2) Parte utilă a unei construcții înălțată deasupra fundamentului. 3): ~a navei construcția ce se află deasupra punții superioare a unei nave, în care se amenajează încăperi de locuit și de deservire. [Sil. su-pra-struc-] /supra- + structură

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!suprastructu (su-pras-truc-/-pra-struc-) s. f., g.-d. art. suprastructurii; pl. suprastructuri

suprastructúră s. f. (sil. -pra-; mf. -struc-) → structură

Intrare: suprastructură
suprastructură substantiv feminin
  • silabație: su-pras-truc-tu-ră, su-pra-struc-tu-ră info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suprastructu
  • suprastructura
plural
  • suprastructuri
  • suprastructurile
genitiv-dativ singular
  • suprastructuri
  • suprastructurii
plural
  • suprastructuri
  • suprastructurilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suprastructu, suprastructurisubstantiv feminin

  • 1. (În concepția marxistă) Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice, juridice, religioase, artistice, filosofice etc. dintr-o anumită formațiune social-economică, generate de baza economică a acestei formațiuni. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave, care cuprinde încăperile de locuit și de deservire. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 3.1. Ansamblu format din șasiul și caroseria sau platforma unui autovehicul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.