3 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.

SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.

SUMÁR1, sumare, s. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. După citirea sumarului ședinței precedente, s-a depus proiectul de lege. 2. Tablă de materii (a unei cărți, a unei reviste etc.); cuprins.

SUMÁR2, -Ă, sumari, -e, adj. 1. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise) Spus sau expus în cîteva cuvinte, pe scurt, succint. Expunere sumară. Raport sumar. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu, superficial. Știa bine pentru ce-i chemat. Neexecutare de ordin... judecată sumară și plutonul de execuție... CAMILAR, N. I 183. La desele supărări ce se vor fi ivit din pricina firii violente a lui Eminovici și a pedagogiei sale sumare, s-a adăogat moartea unora din copii. CĂLINESCU, E. 30. 2. (Mai ales despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. Îmbrăcăminte sumară. Bagaj sumar.

sumár1 adj. m., pl. sumári; f. sumáră, pl. sumáre

sumár2 s. n., pl. sumáre

SUMÁR adj., s. 1. adj. v. sintetic. 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță ~ a situației.) 3. adj. v. fugitiv. 4. adj. v. superficial. 5. s. v. tablă de materii.

SUMÁR s. v. inventar, listă.

SUMÁR, -Ă adj. Redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Expeditiv, făcut în fugă, fără respectarea formulelor obișnuite. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. // s.n. Cuprins, tablă de materii. ♦ Rezumat. [< lat. sumarium, cf. fr. sommaire].

SUMÁR, -Ă I. adj. redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ◊ expeditiv, făcut în fugă, superficial, fără respectarea formelor obișnuite. ◊ (despre îmbrăcăminte) redus la strictul necesar. II. s. n. 1. cuprins, tablă de materii. 2. rezumat (al unei lucrări, dezbateri etc.). (< lat. summarium, după fr. sommaire)

SUMÁR3 ~e n. 1) Conținut scurt al unei lucrări; rezumat. 2) Tablă de materii; cuprins. /<lat. summarius, fr. sommaire

SUMÁR2 adv. 1) În câteva cuvinte; pe scurt; rezumativ. 2): Îmbrăcat ~ îmbrăcat numai cu strictul necesar. /<lat. summarius, fr. sommaire

SUMÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre acte de vorbire, expuneri, texte) Care constă din puține cuvinte; redat pe scurt; în puține cuvinte; concis; lapidar; laconic; succint. 2) (despre acțiuni) Care este făcut în pripă; superficial; rapid. 3) (despre îmbrăcăminte) Care constă numai din câteva articole strict necesare. /<lat. summarius, fr. sommaire

sumar a. scurt: expunere sumară. ║ n. extras: sumarul unui discurs.

sumár, -ă adj. (lat summárius, d. summa, sumă). Rezumat, pe scurt, succint: expunere sumară. Expeditiv, fără multă vorbă: legea luĭ Lynch e o justiție sumară. Compus din puține haĭne: costum sumar. S. n., pl. e. Rezumat, extras, cuprins, conținut, tabla de materii: sumaru uneĭ reviste, uneĭ ședințe. Adv. În mod sumar.

ȘUMÁR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din sb. šumar.

ȘUMÁR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din scr. šumar.

ȘUMÁR, șumari, s. m. (Regional) Pădurar. Paște calul lui șumar. HODOȘ, P. P. 163.

șumár (reg.) s. m., pl. șumári

șumár (-ri), s. m. – (Banat, Olt.) Pădurar. – Var. șumariu. Sb. šumar (Candrea).

arată toate definițiile

Intrare: sumar (adj.)
sumar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumar
  • sumarul
  • sumaru‑
  • suma
  • sumara
plural
  • sumari
  • sumarii
  • sumare
  • sumarele
genitiv-dativ singular
  • sumar
  • sumarului
  • sumare
  • sumarei
plural
  • sumari
  • sumarilor
  • sumare
  • sumarelor
vocativ singular
plural
Intrare: sumar (subst.)
sumar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumar
  • sumarul
  • sumaru‑
plural
  • sumare
  • sumarele
genitiv-dativ singular
  • sumar
  • sumarului
plural
  • sumare
  • sumarelor
vocativ singular
plural
Intrare: șumar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șumar
  • șumarul
  • șumaru‑
plural
  • șumari
  • șumarii
genitiv-dativ singular
  • șumar
  • șumarului
plural
  • șumari
  • șumarilor
vocativ singular
  • șumarule
  • șumare
plural
  • șumarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sumar (adj.)

  • 1. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt.
    surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX sinonime: laconic lapidar succint 2 exemple
    exemple
    • Expunere sumară.
      surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX
    • Raport sumar.
      surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX
    • 1.1. (și) adverbial În câteva cuvinte; pe scurt.
      surse: NODEX sinonime: rezumativ
    • 1.2. Făcut în pripă, foarte simplu.
      surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: expeditiv superficial 2 exemple
      exemple
      • Știa bine pentru ce-i chemat. Neexecutare de ordin... judecată sumară și plutonul de execuție... CAMILAR, N. I 183.
        surse: DLRLC
      • La desele supărări ce se vor fi ivit din pricina firii violente a lui Eminovici și a pedagogiei sale sumare, s-a adăogat moartea unora din copii. CĂLINESCU, E. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar.
      surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
      exemple
      • Îmbrăcăminte sumară.
        surse: DEX '09 DLRLC DN
      • Bagaj sumar.
        surse: DEX '09 DLRLC DN
      • 1.3.1. (și) adverbial Îmbrăcat sumar = îmbrăcat numai cu strictul necesar.
        surse: NODEX

etimologie:

sumar (subst.)

etimologie:

șumar

etimologie: