ȘUMAR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din sb. šumar.

ȘUMAR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din scr. šumar.

ȘUMAR, șumari, s. m. (Regional) Pădurar. Paște calul lui șumar. HODOȘ, P. P. 163.

sumar sm [At: DDRF / V: (reg) șom~ / Pl: ~i / E: srb šumar] (Reg) 1 Pădurar. 2 Paznic al unei proprietăți de teren arabil.

sumar [At: NEGULICI / V: (înv) ~iu (Pl: ~ie) / Pl: ~i, ~e / E: lat summarius, fr sommaire] 1 sn (Înv; îf ~riu) Listă. 2 sn (Înv; îf ~riu) Inventar. 3 sn Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc. Si: rezumat. 4 sn Înșirare scrisă a părților, a capitolelor etc. ale unei lucrări, ale unei publicații etc. (plasată la începutul sau la sfârșitul acesteia) Si: conținut (4), cuprins (10), tablă de materii, (înv) registru, scară, sumă (16), (grî) pinax. 5 a (D. expuneri, texte etc.) În puține cuvinte Si: concentrat (9), concis (1), în rezumat, pe scurt, repede, rezumativ, succint, (înv) rezumător, sintetic. 6-7 a, av (D. acțiuni, operații, manifestări etc. ale oamenilor) (Care este făcut) fără profunzime Si: expeditiv (5-6), fugitiv (4), în pripă, neaprofundat, rapid, repede, superficial (7). 8 a (D. oameni, d. manifestările lor sau d. modul lor de viață etc.) Simplist. 9-10 a, av (D. îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole sau din strictul necesar. 11 av (Rar) În mod simplu. 12-13 a, av (Pex) (În mod) sărăcăcios (17).

șomar sm vz șumar

șumar (reg.) s. m., pl. șumari

șumar (reg.) s. m., pl. șumari

șumar s. m., pl. șumari

ȘUMAR s. v. pădurar.

șumar s. v. PĂDURAR.

șumar (-ri), s. m. – (Banat, Olt.) Pădurar. – Var. șumariu. Sb. šumar (Candrea).

șumar, șumari, s.m. (reg.) 1. pădurar. 2. paznic al unei proprietăți de teren arabil; pândar.