2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STUDIÁT, -Ă, studiați, -te, adj. 1. Cercetat, analizat, examinat. 2. Fig. Lipsit de naturalețe, de sinceritate; artificial, afectat, prefăcut. [Pr.: -di-at] – V. studia.

STUDIÁT, -Ă, studiați, -te, adj. 1. Cercetat, analizat, examinat. 2. Fig. Lipsit de naturalețe, de sinceritate; artificial, afectat, prefăcut. [Pr.: -di-at] – V. studia.

studiat2, ~ă a [At: GHICA, C. E. I, IV / P: ~di-at / Pl: ~ați, ~e / E: studia] 1 (D. obiecte concrete, ființe etc. sau d. stări, însușiri, fenomene, procese etc. ori d. concepte, forme de activitate umană etc. care devin la un moment dat obiect al cunoașterii) Asupra căruia s-a îndreptat (toată) atenția cuiva pentru a-i descoperi și pentru a-i cunoaște (până în cele mai mici amănunte) structura internă cu elementele care o compun și cu însușirile acestora, pentru a-i înțelege mecanismul intim și modul, regulile, legile etc. de funcționare, pentru a i se putea evalua importanța, utilitatea etc. Si: analizat2 (1), căutat2 (7), cercetat2 (11), examinat2 (5), explorat2 (4), investigat, observat, scrutat, urmărit, (liv) considerat2 (1). 2 (Înv; d. oameni) Învățat. 3 (Fig; d. oameni) Care își aranjează ținuta în mod minuțios. 4 Care este preocupat în mod special și asiduu de ținuta și de comportarea sa. 5 Care își impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi (mai ales când se știe observat de cineva). 6 (D. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Care denotă o preocupare (exagerată) față de ținuta și comportarea sa. 7 (Pex) Lipsit de naturalețe sau de sinceritate Si: afectat2 (3), artificial (4), forțat2 (9), nefiresc, nenatural, nesincer. 8 (Rar; d. creații ale oamenilor) Îngrijit.

studiat1 sn [At: AGÂRBICEANU, L. T. 69 / P: ~di-at / Pl: ? / E: studia] (Rar) Studiere (1).

STUDIÁT, -Ă, studiați, -te, adj. Învățat, examinat, cercetat; fig. calculat, afectat, nenatural. Atitudine studiată.

STUDIÁT, -Ă adj. Analizat, examinat, cercetat. ♦ (Fig.) Lipsit de naturalețe, afectat. [Pron. -di-at. / < studia].

STUDIÁT, -Ă adj. 1. analizat, examinat, cercetat. 2. (fig.) lipsit de naturalețe, afectat. (< studia)

studiat a. 1. făcut cu îngrijire: tablou bine studiat; 2. fig. afectat: gravitate studiată.

*studiát, -ă adj. Făcut cu mult studiu, cu îngrijire, cu atențiune: tabloŭ bine studiat. Fig. Afectat, nenatural: mișcări studiate. Învățat, cult: un tînăr studiat.

STUDIÁ, studiez, vb. I. 1. Tranz. A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. 2. Tranz., refl. și refl. recipr. A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl. A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci când se știe observat, examinat de cineva. [Pr.: -di-a] – Din it. studiare.

STUDIÁ, studiez, vb. I. 1. Tranz. A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. 2. Tranz., refl. și refl. recipr. A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl. A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci când se știe observat, examinat de cineva. [Pr.: -di-a] – Din it. studiare.

studia [At: HELIADE, L. B. I, 185/19 / V: (îrg) ștu~ / P: ~di-a / Pzi: ~iez, 3 (înv) studie / E: it studiare cf fr étudier] 1 vt (D. oameni; c. i. obiecte concrete, ființe etc. sau stări, însușiri, fenomene, procese etc. ori concepte, forme de activitate umană etc. care devin, la un moment dat, obiect al cunoașterii) A-și îndrepta (toată) atenția asupra cuiva sau a ceva, pentru a-i descoperi și a-i cunoaște (până în cele mai mici amănunte) structura internă cu elementele care o compun și cu însușirile acestora, pentru a-i înțelege mecanismul intim și modul, regulile, legile etc. de funcționare a acestuia, pentru a-i putea evalua importanța, utilitatea etc. Si: a analiza (1), a căuta (37), a cerceta (10), a examina (3), a explora (3), a investiga, a observa, a privi1, a scruta, a urmări, (liv) a considera (1), (rar) a scurma, (înv) a oglindi, a medita, a răspica, a scărmăna, a socoti. 2 vt (Mar; pex) A căuta (2). 3 vt (D. ființe, mai ales, d. oameni sau, prin metonimie, d. privirea lor; c. i. mai ales, oameni, însușiri sau manifestări ale acestora) A-și îndrepta atent, perseverent și iscoditor ochii, privirea sau a se îndrepta, de obicei, asupra cuiva sau, rar, a ceva pentru a afla, a surprinde, a înțelege etc. Si: a căuta (2), a cerceta (2), a examina (5), a explora (3), a investiga, a măsura, a observa, a pătrunde, a privi1, a scormoni, a scruta, a urmări. 4 vt (Fșa; d. oameni; c. i. cunoștințe teoretice și practice specifice unor obiecte de învățământ sau, pex, obiecte de învățământ) A depune o activitate intelectuală atentă, intensă (și sistematică), pentru a dobândi, a însuși, a reține etc. Si: a citi (10), a învăța, (înv) a se pricopsi, (înv) a pedepsi, a ștudirui, (grî) a spudaxi. 5 vt (Pex; d. oameni; c. i. domenii de cunoaștere sau de activitate practică, tehnică etc. umană ori discipline științifice) A acumula sistematic (și în cadrul unei instituții de învățământ superior) cunoștințe (teoretie și practice) de strictă specialitate (care asigură o profesionalizare într-o ramură de activitate precis delimitată) Si: a face (117), a învăța, a urma. 6 vt (Rar; pex; d. oameni; c. i. clase, ani de studiu, cursurile unei instituții de învățământ; de obicei urmat de determinări care precizează instituția sau locul) A urma. 7 vr (Fig) A-și aranja ținuta în mod minuțios. 8 vr (Fig) A se preocupa, în mod special și asiduu, de ținuta și comportarea sa. 9 vr (Fig) A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi (mai ales atunci când se știe observat de cineva). corectat(ă)

STUDIÁ, studiez, vb. I. Tranz. 1. A depune o muncă intelectuală susținută, pentru însușire de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. Cum? știi latinește, domnule? Ai studiat desigur această limbă la colegiu? GHICA, S. 163. 2. A observa cu atenție, a examina din toate punctele de vedere; a analiza, a cerceta. Te înțeleg eu de cînd te studiez și te sfătuiesc să fii serios. SADOVEANU, P. M. 118. Se apucă să studieze harta frontului cu o atenție înfrigurată. REBREANU, P. S. 101. A doua zi după teatru... Titu imita gesturile acestuia, văzute și studiate din stal. BASSARABESCU, S. N. 49. I-am studiat la masă pe toți și i-am găsit... destul de buni de pus pe scenă. ALECSANDRI, T. I 293.

STUDIÁ vb. I. tr. 1. A se ocupa de cercetare; a învăța. 2. A analiza, a cerceta. ♦ tr., refl. A (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. [Pron. -di-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. studiare].

STUDIÁ vb. I. tr. 1. a se ocupa cu munca de cercetare; a învăța. 2. a analiza, a cerceta. II. tr., refl. a (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. (< it. studiare)

A STUDIÁ ~éz 1. tranz. 1) A însuși prin instruire. ~ istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atenție (pentru a cunoaște mai bine); a cerceta; a examina. 2. intranz. A-și face studiile; a urma cursurile unei instituții de învățământ. ~ la universitate. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier

A SE STUDIÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A-și concentra atenția asupra ținutei; a-și impune o anumită atitudine. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier

studià v. 1. a se deda studiului; 2. a căuta să știe: a studia muzica; 3. fig. a observa cu atențiune: a studia pasiunile omenești; 4. a învăța pe din afară: a-și studia lecțiunea.

*studiéz v. tr. (f. étudier, fr. studiare, d. lat. studium, studiŭ). Invăt, mă ocup de ceva: a studia muzica. Fig. Cercetez, examinez, observ, analizez: a studia un autor, un proĭect de lege, un om, sufletu omenesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

studia (a ~) (desp. -di-a) vb., ind. prez. 1 sg. studiez (desp. -di-ez), 3 studia, 1 pl. studiem; conj. prez. 1 sg. să studiez, 3 să studieze; ger. studiind (desp. -di-ind)

studia (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 studiază, 1 pl. studiem (-di-em); conj. prez. 3 să studieze; ger. studiind (-di-ind)

studiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. studiéz, 3 sg. și pl. studiáză, 1 pl. studiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. studiéze; ger. studiínd (sil. -di-ind)

studia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. studiază, 1 pl. studiem, ger. studiind)

studiez, -diază 3, -diam 1 imp., -diind ger., -diere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STUDIAT adj. afectat, artificial, căutat, fals, forțat, nefiresc, nenatural, nesincer, prefăcut, silit, silnic, teatral, (rar) teatralist. (Gesturi ~; atitudine ~.)

STUDIÁ vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. v. învăța. 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. v. analiza. 7. v. analiza. 8. v. căuta. 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)

STUDIA vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. a învăța, (înv.) a pedepsi, a ștudirui, (grecism înv.) a spudaxi. (~ la geografie.) 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. a analiza, a cerceta, a examina, a investiga, a urmări, (livr.) a considera, (înv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (înv. fig.) a scărmăna. (A ~ cauzele unui fenomen.) 7. a analiza, a cerceta, a examina, a măsura, a observa, a scruta, a urmări, (pop.) a iscodi, (înv. și reg.) a oglindi, (înv.) a cerca, a ispiti. (Îl ~ cu atenție.) 8. a căuta, a cerceta, a examina, (înv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ în gură.) 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

studiá (-iéz, -át), vb. – A cerceta, a observa. It. studiare.Der. studiu, s. n., din lat. studium, dublet al lui studio, s. n. (cabinet, mică locuință independentă), din it. studio; studios, adj., din fr. studieux; student, s. m., din it. studente; studentă, s. f.; studențesc, adj. (de student); studențime, s. f. (mulțime de studenți).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

studia, studiez v. t., v. i. a consuma băuturi alcoolice.

Intrare: studiat
studiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • studiat
  • studiatul
  • studiatu‑
  • studia
  • studiata
plural
  • studiați
  • studiații
  • studiate
  • studiatele
genitiv-dativ singular
  • studiat
  • studiatului
  • studiate
  • studiatei
plural
  • studiați
  • studiaților
  • studiate
  • studiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: studia
  • silabație: stu-di-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • studia
  • studiere
  • studiat
  • studiatu‑
  • studiind
  • studiindu‑
singular plural
  • studia
  • studiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • studiez
(să)
  • studiez
  • studiam
  • studiai
  • studiasem
a II-a (tu)
  • studiezi
(să)
  • studiezi
  • studiai
  • studiași
  • studiaseși
a III-a (el, ea)
  • studia
(să)
  • studieze
  • studia
  • studie
  • studiase
plural I (noi)
  • studiem
(să)
  • studiem
  • studiam
  • studiarăm
  • studiaserăm
  • studiasem
a II-a (voi)
  • studiați
(să)
  • studiați
  • studiați
  • studiarăți
  • studiaserăți
  • studiaseți
a III-a (ei, ele)
  • studia
(să)
  • studieze
  • studiau
  • studia
  • studiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

studiat, studiaadjectiv

etimologie:
  • vezi studia DEX '09 DEX '98 DN

studia, studiezverb

  • 1. tranzitiv A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: învăța
    • format_quote Cum? știi latinește, domnule? Ai studiat desigur această limbă la colegiu? GHICA, S. 163. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv reciproc A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Te înțeleg eu de cînd te studiez și te sfătuiesc să fii serios. SADOVEANU, P. M. 118. DLRLC
    • format_quote Se apucă să studieze harta frontului cu o atenție înfrigurată. REBREANU, P. S. 101. DLRLC
    • format_quote A doua zi după teatru... Titu imita gesturile acestuia, văzute și studiate din stal. BASSARABESCU, S. N. 49. DLRLC
    • format_quote I-am studiat la masă pe toți și i-am găsit... destul de buni de pus pe scenă. ALECSANDRI, T. I 293. DLRLC
  • 3. reflexiv A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci când se știe observat, examinat de cineva. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.