2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stroși2 v vz stropși

stroși1 v vz stoci[1] corectată

  1. În original, greșit tipărit: vz stroci LauraGellner

STOCÍ, stocesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) goli de lichidul pe care îl conține. – Din sl. istočiti.

STOCÍ, stocesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) goli de lichidul pe care îl conține. – Din sl. istočiti.

stoci [At: BIBLIA (1688), 3652/20 / V: (reg) ~orci, ~orsi, strorci, stroși / Pzi: ~cesc / E: vsl источити. Storci, pad stoarce] 1 vt (Înv; c. i. lichide aflate în recipiente sau în spații închise ori circumscrise) A stoarce (10). 2-3 vtr (Mol; d. organe sau părți ale corpului omenesc pline cu lichide sau substanțe, cu materii purulente etc.) A (se) goli (6). 4 vtf (Mol; d. organe sau părți ale corpului omenesc pline cu lichide sau substanțe, cu materii purulente etc.) A se dezumfla (2). 5 vt (Reg; fig; c. i. posibilități, capacități, disponibilități etc. fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor sau pex oameni) A stoarce (25). 6 vt (Fig) A exploata la maximum. 7 vt (Reg; fig; c. i. terenuri, suprafețe agricole etc.; îf storci) A sărăci (6). 8 vt (Înv; fig; c. i. oameni, colectivități umane, ținuturi, țări etc.) A stoarce (21). 9 vt (Înv; fig; c. i. mijloace materiale, în special financiare, bogății naturale etc.) A stoarce (22). 10 vt (Olt; c. i. oameni; îf storci) A zdrobi.

storși[1] v vz stoci

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: storsi LauraGellner

STOCÍ, stocesc, vb. IV. Tranz. A stoarce pentru a face să se scurgă conținutul; p. ext. a stoarce de vlagă, a secătui. Dar și de pîntecile meu cel stocit de apă încă îmi era milă. CREANGĂ, A. 68.

A SE STOCÍ pers. 3 se ~éște intranz. reg. (despre recipiente) A se goli de lichid. /<sl. istoțiti, stoci

A STOCÍ ~ésc tranz. reg. A face să stocească. /<sl. istoțiti, stoci

stocí v. Mold. 1. a stoarce o rană; 2. fig. a seca, a slei. [Rus. STOČITI, a uza măcinând, etc.].

stocésc v. tr. (vsl. istočiti, d. točiti, a vărsa, a abunda; rus. stočhĭ, a toci măcinînd, stocitĭ sea, a se uza, d. tocitĭ, a ascuți. V. tocesc). Est Rar. Scurg, storc: a stoci o lămîĭe, o țîță. Fig. Istovesc, storc de puterĭ. V. refl. Mă sug, mă strîng, scad (ca un om care a stat prea mult în apă și a flămînzit orĭ ca o bubă care începe să se vindece). Triv. Iron. (Cov.). Mă duc prea des la latrină: acesta se stocește toată ziŭa! – În vest storcesc (după storc).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stocí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stocésc, imperf. 3 sg. stoceá; conj. prez. 3 să stoceáscă

stocí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stocésc, imperf. 3 sg. stoceá; conj. prez. 3 sg. și pl. stoceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STOCÍ vb. v. asupri, dezumfla, epuiza, exploata, extenua, frânge, istovi, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, seca, secătui, sfârși, slei, stoarce, tiraniza, urgisi, vlăgui, zdrobi.

stoci vb. v. ASUPRI. DEZUMFLA. EPUIZA. EXPLOATA. EXTENUA. FRÎNGE. ISTOVI. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. SECA. SECĂTUI. SFÎRȘI. SLEI. STOARCE. TIRANIZA. URGISI. VLĂGUI. ZDROBI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stocí (-césc, – ít), vb.1. A stoarce, a goli, mai ales o tumoare de puroi. – 2. A epuiza, a extenua. – Var. Trans. storci, Bucov. stopci. Sl. istociti (Tiktin), cf. toci.

Intrare: stroși
stroși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: stoci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stoci
  • stocire
  • stocit
  • stocitu‑
  • stocind
  • stocindu‑
singular plural
  • stocește
  • stociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stocesc
(să)
  • stocesc
  • stoceam
  • stocii
  • stocisem
a II-a (tu)
  • stocești
(să)
  • stocești
  • stoceai
  • stociși
  • stociseși
a III-a (el, ea)
  • stocește
(să)
  • stocească
  • stocea
  • stoci
  • stocise
plural I (noi)
  • stocim
(să)
  • stocim
  • stoceam
  • stocirăm
  • stociserăm
  • stocisem
a II-a (voi)
  • stociți
(să)
  • stociți
  • stoceați
  • stocirăți
  • stociserăți
  • stociseți
a III-a (ei, ele)
  • stocesc
(să)
  • stocească
  • stoceau
  • stoci
  • stociseră
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • storci
  • storcire
  • storcit
  • storcitu‑
  • storcind
  • storcindu‑
singular plural
  • storcește
  • storciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • storcesc
(să)
  • storcesc
  • storceam
  • storcii
  • storcisem
a II-a (tu)
  • storcești
(să)
  • storcești
  • storceai
  • storciși
  • storciseși
a III-a (el, ea)
  • storcește
(să)
  • storcească
  • storcea
  • storci
  • storcise
plural I (noi)
  • storcim
(să)
  • storcim
  • storceam
  • storcirăm
  • storciserăm
  • storcisem
a II-a (voi)
  • storciți
(să)
  • storciți
  • storceați
  • storcirăți
  • storciserăți
  • storciseți
a III-a (ei, ele)
  • storcesc
(să)
  • storcească
  • storceau
  • storci
  • storciseră
strorci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stroși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stoci storci strorci stroși

  • 1. regional A (se) goli de lichidul pe care îl conține.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: stoarce
    • 1.1. prin extensiune A stoarce de vlagă.
      surse: DLRLC sinonime: secătui un exemplu
      exemple
      • Dar și de pîntecile meu cel stocit de apă încă îmi era milă. CREANGĂ, A. 68.
        surse: DLRLC

etimologie: