3 intrări
23 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRICNI1, stricnesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A cresta, a înțepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a-i lua sânge. ♦ A plesni pe cineva cu biciul (până dă sângele). 2. A spinteca peștele pentru a-l curăța. – Din sl. strŭknonti.
STRICNI1, stricnesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A cresta, a înțepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a-i lua sânge. ♦ A plesni pe cineva cu biciul (până dă sângele). 2. A spinteca peștele pentru a-l curăța. – Din sl. strŭknonti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STRICNI2, stricnesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A striga, a răcni. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRICNI2, stricnesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A striga, a răcni. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
strâcni v vz stricni1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâgni v vz stricni1[1] corectat(ă)
- În original, greșit tipărit: vz stârcini — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strecni v vz stricni1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stricni1 vt [At: CIHAC, II, 373 / V: (îrg) ~râc~, (reg) ~râgni, ~rec~, trâc~ / Pzi: ~nesc / E: ucr стрікнути] 1 (Îvr; c. i. animale sau oameni bolnavi ori părți ale corpului lor) A sângera (1). 2 (Rar) A vaccina. 3 (Rar; c. i. plante) A altoi2 (1). 4 (Rar; d. dureri fizice) A înjunghia. 5 (Pex) A furnica (4). 6 (Fig) A plesni cu biciul (până la sânge) Si: a șfichiui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stricni2 vi [At: SBIERA, P. 12 / Pzi: ~nesc / E: ctm striga + răcni] (Reg) A striga (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trâcni2 v vz stricni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRICNI1, stricnesc, vb. IV. Tranz. (Regional) 1. A cresta (un animal) cu stricneaua (pentru a-i lua sînge). ◊ Refl. pas. (Cu pronunțare regională) Oile... să pot tămădui apucîndu-să în pripă să se strîcnească. DRĂGHICI, la TDRG. ♦ Fig. A șfichiui, a plesni cu biciul (pînă dă sîngele). Hi, breazule, nu te lenevi, că te stricnesc cu șfichi de foc. ALECSANDRI, T. 52. 2. (Rar) A spinteca peștele pentru a-i scoate măruntaiele. [Adusese din piață] iar chitici, pe care singură trebuia să-i stricnească, să-i spele în cîteva ape și să-i așeze la foc. HOGAȘ, H. 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRICNI2, stricnesc, vb. IV. Intranz. (Neobișnuit) A striga, a răcni. [Dracii] s-au și cărat într-o clipă, țipînd și stricnind de se cutremura pămîntul. SBIERA, P. 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STRICNI ~esc tranz. reg. 1) (animale) A cresta cu stricneaua (pentru a lăsa să curgă sângele rău). 2) (pești) A deschide printr-o tăietură lungă și adâncă (pentru a scoate măruntaiele). 3) fig. A lovi puternic cu biciul (până la sânge); a șfichiui. /<ucr. striknuti, rus. streknuti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stricnì v. Mold. 1. a lua sânge la cai; 2. a pișcq până la sânge cu biciul: te stricnesc cu sfichiu de foc AL. [Rus, STREKNUTI, a înțepa].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strecnésc, V. stricnesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stricnésc și strîcnésc v. tr. (rus. streknútĭ, vsl. strŭknonti, strĭekati, a împunge. V. streche). Est. Împung cu stricneaŭa ca să ĭaŭ sînge: a stricni o vită. Vaccinez, altoĭesc. Apes peștele ca să ĭasă icrele. Fig. Bicĭuĭesc pînă la sînge: acu te stricnesc cu șfichiu! – Și strecnesc (Neam. Rom. Pop. 3,89). În Dolj trîcnesc (CL. 1922, 371). V. trîcnesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strîcnésc V. stricnesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strîgnésc (mă) v. refl. (din maĭ vechĭu stîrgnesc, de unde a rămas stîrnesc, din vsl. sŭ-strŭgnonti, a zmulge). Vechĭ. Mă scol: treziți-vă și strîgniți-vă (Cod. Vor. 163, 11).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) trîcnésc v. tr. V. stricnesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stricni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stricnesc, 3 sg. stricnește, imperf. 1 stricneam; conj. prez. 1 sg. să stricnesc, 3 să stricnească corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stricni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stricnesc, imperf. 3 sg. stricnea; conj. prez. 3 să stricnească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stricni (a cresta, a striga) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stricnesc, imperf. 3 sg. stricnea; conj. prez. 3 sg. și pl. stricnească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRICNI vb. v. sângera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stricni vb. v. SÎNGERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
stricni (-nesc, -it), vb. – 1. A sîngera, a lua sînge de la un animal. – 2. A înțepa, a împunge. – 3. (Banat) A zgudui. – 4. A striga, a răcni. Sl. strŭknąti „a înțepa” (Tiktin). – Der. stricnea (var. stricneală), s. f. (trocar, cuțit special pentru a lăsa sînge la cai); stricnitură, s. f. (împunsătură; înjunghietură, înțepătură).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
stricni, stricnescverb
-
- [Dracii] s-au și cărat într-o clipă, țipînd și stricnind de se cutremura pămîntul. SBIERA, P. 12. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09
stricni, stricnescverb
- 1. A cresta, a înțepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a-i lua sânge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Oile... să pot tămădui apucîndu-să în pripă să se strîcnească. DRĂGHICI, la TDRG. DLRLC
- 1.1. A plesni pe cineva cu biciul (până dă sângele). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Hi, breazule, nu te lenevi, că te stricnesc cu șfichi de foc. ALECSANDRI, T. 52. DLRLC
-
-
- 2. A spinteca peștele pentru a-l curăța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Adusese din piață] iar chitici, pe care singură trebuia să-i stricnească, să-i spele în cîteva ape și să-i așeze la foc. HOGAȘ, H. 12. DLRLC
-
etimologie:
- strŭknonti DEX '98 DEX '09