4 intrări

Articole pe această temă:

41 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SITE, site-uri, s. n. Loc în care se pot accesa informații utile (texte, imagini, sunete, programe) într-o rețea de calculatoare, de obicei internet. [Pr.: sait] – Din engl. site.

SITE [pron. SAIT] s. n. spațiu în care sunt situate informații pe rețeaua de internet. (< engl. site)

SÍTĂ, site, s. f. 1. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente. ♦ Spec. Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic. ♦ Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros. ♦ Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc. 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie. ♦ Grilă (la lămpile de radio). 3. (În sintagma) Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii. 4. (Bot.; în compusul) Sita-zânelor = plantă erbacee cu flori albe păroase și cu țepi la extremități (Carlina acanthifolia). – Din sl. sito.

ȘÍȚĂ, șițe, s. f. (Reg.) Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; p. ext. șindrilă. – Din sb. štica.

SÍTĂ, site, s. f. 1. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente. ♦ Spec. Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic. ♦ Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros. ♦ Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc. 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie. ♦ Grilă (la lămpile de radio). 3. (În sintagma) Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii. – Din sl. sito.

ȘÍȚĂ, șițe, s. f. Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; p. ext. șindrilă. – Din scr. štica.

SÍTĂ, site, s. f. 1. Obiect de gospodărie format dintr-o pînză de sîrmă sau de fibre textile, fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal; servește la cernut făină, mai rar la zdrobit legume sau fructe. O schimonositură de om avea în frunte numai un ochi, mare cît o sită. CREANGĂ, P. 243. Făina... se cerne prin sită. ȘEZ. V 3. Ea s-a dus iar în cămară Și a scos o sită deasă, Tot cu firu de mătasă. ANT. LIT. POP. I 623. Sus bat dobele, jos cad negurile (Sita). Sita nouă șade-n cui (= tot lucrul nou își are cinstea lui). (Cu parafrazarea proverbului) Pentru babă, sita nouă nu mai avea loc în cui. CREANGĂ, P. 5. Sita nouă cerne bine (= omul în general lucrează cu rîvnă la început, apoi se lenevește). ◊ (În superstiții) Babele... trag pe fundul sitei în 41 de bobi. CREANGĂ, A. 12. Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446. ◊ (În metafore și comparații) Ca și cum s-ar încerca să privească printr-o sită deasă... BUJOR, S. 43. Parcă începuse a zări ca prin sită. ISPIRESCU, L. 158. (Fig.) A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P. 11. (Sugerînd ideea de filtrare neclară a luminii) Prin sita deasă ce mă împresura, zării Siretul încremenit, înghețat. SADOVEANU, P. 124. O sită se coboară pe ochi, vezi turbure, nu mai vezi. DELAVRANCEA, O. II 41. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. Afară e o vreme cîinească; plouă ca prin sită și bate vînt rece. CARAGIALE, O. II 226. Trecut și prin ciur și prin sită v. ciur. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) cu de-amănuntul și în chip critic, alegînd numai ce este corespunzător scopului. Dăruitorul cărților de intrare... nu s-a înșelat în trecerea prin sită a invitaților. PAS, Z. III 274. ♦ Os cu sită = bucată de os cu aspect poros, din carnea de vită. 2. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, servind la separarea prin cernere a diferitelor materiale. Sitele de sîrmă dîrdîiau, alegînd nisipul. ANGHEL-IOSIF, C. L. 53. ♦ Pînză deasă de sîrmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri fără uși etc. Compresorul pufăia tot timpul, fără o clipă de răgaz, luînd aerul de afară... sorbindu-l printr-un burlan la gura căruia, noroc că se afla o sită, fiindcă altminteri ar fi fost trase și păsările care treceau în zbor. BOGZA, V. J. 27. ♦ Pînză metalică servind la strecurarea lichidelor. 3. Un fel de manșon făcut dintr-o țesătură fină de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a se obține o lumină mai vie. Felinarul cu sita lui de gaz aerian venea tocmai bine pînă la suporții înflorați de fier ai balconului. CAMIL PETRESCU, N. 19. Automobilele rare înaintau bîjbîind, cu farurile oarbe. Sitele de gaz aerian sfîrîiau... dîndu-și sufletul. C. PETRESCU, C. V. 267. ♦ Grilă (1). 4. Văl prins la potcapul înalților prelați și lăsat (lung) pe spate. 5. Compus: (Bot.) sita-zînelor = turtă. Un miros de iarbă-mare, sita-zinelor și alte ierburi uscate își gîdila nasul. CONTEMPORANUL, VI 291.

ȘÍȚĂ, șițe, s. f. 1. Șindrilă. V. draniță. Stropeau șița și tabla cu găleți cu apă... tocmai din vadul Dîmboviței. CAMIL PETRESCU, O. II 228. Șița de sub șură poți s-o vinzi. CARAGIALE, O. I 256. 2. (Regional) Stuf. Stuhul, stuful, șița, pănușița trăiește prin băhnuri și ape. ȘEZ. XV 129.

SÍTĂ ~e f. 1) Unealtă de cernut formată dintr-o rețea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tablă perforată și fixată într-un cadru (de obicei circular). * A ploua ca prin ~ a ploua mărunt și des; a bura. A vedea (sau a zări) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceață. A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ a examina amănunțit și în mod critic (pe cineva sau ceva). ~a nouă șade-n cui ceea ce este nou este prețuit într-un mod deosebit. 2) rar Rețea de sârmă (sau de alt material) cu ochiuri mărunte, pusă la ferestre. /<sl. sito

ȘÍȚĂ ~e f. Bucată de lemn, asemănătoare cu șindrila, folosită pentru acoperitul caselor țărănești. /<sb. štica, bulg. štița

sită f. unealtă de strecurat lichide sau de cernut materii pulverizate; fig. prin a negurilor sită de cu noaptea iarna cerne AL. [Slav. SITA].

șiță f. un fel de șindrilă: acoperiș de șițe. [Cf. serb. ȘTIȚA, scândurică].

sítă f., pl. e (vsl. sîrb. bg. rus. sito, sită; ung. szita, sită; ngr. sita, alb. sită, setă, d. lat. sêta, păr gros de porc, de cal, de unde și it. seta, fr. soie, sp. seda, germ. seide, matasă). O unealtă culinară de cernut făină (Se compune dintr’un cerc lat pe care e întinsă o țesătură de păr de cal saŭ de sîrmă. Țesătură de asbest (inventată de Auer) care, pusă la becurile de gaz, produce o lumină albă strălucitoare. A zări ca pin sită, a zări puțin din pricina vederiĭ slabe saŭ a unuĭ desiș. Plouă ca pin sită, plouă des și mărunt. Om trecut și pin sită și pin ciur (saŭ și pin ciur, și pin dîrmon saŭ veșcă), om trecut pin multe aventurĭ saŭ blestemățiĭ. A bate’n sită și’n covată, a face tot posibilu și a prezenta mîncarea la masă, a învinge o dificultate. Prov. Sita noŭă șade’n cuĭ, nevasta nu e pusă la muncă grea și nu e bătută îndată după nuntă, omu noŭ în serviciu e maĭ cruțat.

șíță f., pl. e (cp. cu sîrb. štica, scîndurică). Munt. Draniță, șindilă mare (100-150 c.m.): casă acoperită cu șiță. – Și șisă (Trans.). V. prăștilă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*site (spațiu pe internet) (angl.) [pron. sait] s. n., art. site-ul; pl. site-uri

!síta-zấnelor (plantă) s. f. art., g.-d. art. sítei-zấnelor

sítă s. f., g.-d. art. sítei; pl. síte

șíță (reg.) s. f., g.-d. art. șíței; pl. șíțe

arată toate definițiile

Intrare: site
  • pronunție: sáit
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • site
  • site-ul
  • site-u‑
plural
  • site-uri
  • site-urile
genitiv-dativ singular
  • site
  • site-ului
plural
  • site-uri
  • site-urilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sait
  • saitul
  • saitu‑
plural
  • saituri
  • saiturile
genitiv-dativ singular
  • sait
  • saitului
plural
  • saituri
  • saiturilor
vocativ singular
plural
Intrare: sita-zânelor
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sita-zânelor
plural
genitiv-dativ singular
  • sitei-zânelor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: sită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • si
  • sita
plural
  • site
  • sitele
genitiv-dativ singular
  • site
  • sitei
plural
  • site
  • sitelor
vocativ singular
plural
Intrare: șiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiță
  • șița
plural
  • șițe
  • șițele
genitiv-dativ singular
  • șițe
  • șiței
plural
  • șițe
  • șițelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sita-zânelor

etimologie:

sită

  • 1. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Sitele de sîrmă dîrdîiau, alegînd nisipul. ANGHEL-IOSIF, C. L. 53.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 13 exemple
      exemple
      • O schimonositură de om avea în frunte numai un ochi, mare cît o sită. CREANGĂ, P. 243.
        surse: DEX '09
      • Făina... se cerne prin sită. ȘEZ. V 3.
        surse: DLRLC
      • Ea s-a dus iar în cămară Și a scos o sită deasă, Tot cu firu de mătasă. ANT. LIT. POP. I 623.
        surse: DLRLC
      • Sus bat dobele, jos cad negurile (Sita).
        surse: DLRLC
      • Sita nouă șade-n cui = ceea ce este nou este prețuit într-un mod deosebit.
        surse: DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • (Cu parafrazarea proverbului) Pentru babă, sita nouă nu mai avea loc în cui. CREANGĂ, P. 5.
          surse: DLRLC
      • Sita nouă cerne bine = omul în general lucrează cu râvnă la început, apoi se lenevește.
        surse: DLRLC
      • (În superstiții) Babele... trag pe fundul sitei în 41 de bobi. CREANGĂ, A. 12.
        surse: DLRLC
      • (În superstiții) Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.
        surse: DLRLC
      • (În metafore și comparații) Ca și cum s-ar încerca să privească printr-o sită deasă... BUJOR, S. 43.
        surse: DLRLC
      • (În metafore și comparații) Parcă începuse a zări ca prin sită. ISPIRESCU, L. 158.
        surse: DLRLC
      • figurat A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P. 11.
        surse: DLRLC
      • figurat (Sugerînd ideea de filtrare neclară a luminii) Prin sita deasă ce mă împresura, zării Siretul încremenit, înghețat. SADOVEANU, P. 124.
        surse: DLRLC
      • figurat O sită se coboară pe ochi, vezi turbure, nu mai vezi. DELAVRANCEA, O. II 41.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: bura bura un exemplu
      exemple
      • Afară e o vreme cîinească; plouă ca prin sită și bate vînt rece. CARAGIALE, O. II 226.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.4. expresie Trecut (5.) și prin (5.) ciur (5.) și prin (5.) sită (5.).
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Dăruitorul cărților de intrare... nu s-a înșelat în trecerea prin sită a invitaților. PAS, Z. III 274.
        surse: DEX '09
    • 1.6. Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.7. Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Compresorul pufăia tot timpul, fără o clipă de răgaz, luînd aerul de afară... sorbindu-l printr-un burlan la gura căruia, noroc că se afla o sită, fiindcă altminteri ar fi fost trase și păsările care treceau în zbor. BOGZA, V. J. 27.
        surse: DLRLC
  • 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Felinarul cu sita lui de gaz aerian venea tocmai bine pînă la suporții înflorați de fier ai balconului. CAMIL PETRESCU, N. 19.
      surse: DLRLC
    • Automobilele rare înaintau bîjbîind, cu farurile oarbe. Sitele de gaz aerian sfîrîiau... dîndu-și sufletul. C. PETRESCU, C. V. 267.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Grilă (1.) (la lămpile de radio).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. (în) sintagmă Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 4. Văl prins la potcapul înalților prelați și lăsat (lung) pe spate.
    surse: DLRLC
  • exemple
    • Un miros de iarbă-mare, sita-zînelor și alte ierburi uscate îți gîdila nasul. CONTEMPORANUL, VI 291.
      surse: DLRLC

etimologie:

șiță regional

  • 1. Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: draniță
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Stropeau șița și tabla cu găleți cu apă... tocmai din vadul Dîmboviței. CAMIL PETRESCU, O. II 228.
        surse: DLRLC
      • Șița de sub șură poți s-o vinzi. CARAGIALE, O. I 256.
        surse: DLRLC
  • surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Stuhul, stuful, șița, pănușița trăiește prin băhnuri și ape. ȘEZ. XV 129.
      surse: DLRLC

etimologie: