ȘIȚĂ, șițe, s. f. 1. Șindrilă. V. draniță. Stropeau șița și tabla cu găleți cu apă... tocmai din vadul Dîmboviței. CAMIL PETRESCU, O. II 228. Șița de sub șură poți s-o vinzi. CARAGIALE, O. I 256. 2. (Regional) Stuf. Stuhul, stuful, șița, pănușița trăiește prin băhnuri și ape. ȘEZ. XV 129.