3 intrări

42 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sinor, ~ă smf vz senior2

SENIÓR2, -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. m. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

SENIÓR1, seniori, s. m. (în Evul Mediu, în Apusul Europei) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; p. ext. nobil. [Pr.: -ni-or] – Din lat. senior.

ȘINÓR, șinoare, s. n. (Reg.) Șnur, șiret; găitan. – Din magh. zsinor.

senior2, ~ă [At: N. COSTIN, LET. II, 113/3 / P: ~ni-or / V: (înv) sin~ (S și: signor / P și: si-nior), (îvr) senor, sinor smf, siniore (S și: signiore / P și: si-niore) sm / Pl: ~i, ~e / E: fr seigneur, it signor, signore] 1 smf (Rar; de obicei urmat de numele de familie sau, rar, de prenume) Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un bărbat sau cu o femeie (de neam, cu funcție înaltă etc.) Si: domn, (îvr) seniorie (1). 2 sm Stăpân al unui domeniu feudal din apusul Europei, asupra căruia își exercita și unele atribute ale puterii de stat. 3 sm (Pex) Nobil (1). 4-5 sf Soția unui senior2 (2-3).

senior3, ~oa smf, a [At: DL / P: ~ni-or / Pl: ~i, ~oare / E: fr senior] (Îoc „junior”) 1-2 (Sportiv) care a depășit vârsta de 18 ani.

senior1 sm [At: STAMATI, D. / P: ~ni-or / A și: senior / Pl: ~i / E: lat senior] (Pe lângă un nume de familie; îoc junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul).

șinor sn [At: PO, 274 / V: (reg) ji~, ~nior, ~nur sn, ~nu (Pl: ~ri) sf, jun~ (Pl: ~i) ~e (Pl: ~ri) sm / A și: sin~ / Pl: ~oare / E: mg sinór, sinyór (variante ale lui zsinór)] (Reg) 1 Șnur (1). 2 Șiret1 (2).

SENIOR1, seniori, s. m. (În evul mediu, în apusul Europei) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; p. ext. nobil. [Pr.: -ni-or] – Din lat. senior.

SENIÓR2, -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. n. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

ȘINÓR, șinoare, s. n. (Reg.) Șnur, șiret; găitan. – Din magh. zsinór.

SENIÓR3, -OÁRĂ, seniori, -oare, s. m. și f. (Mai ales la pl.) Sportiv care a depășit vîrstă de 21 de ani (la băieți) sau de 18 ani (la fete). – Pronunțat: ni-or.

SÉNIOR1 adj. m. (Pe lîngă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Cel mai în vîrstă dintre doi oameni care poartă același nume și care trăiesc în același mediu. Primul portret cunoscut al lui Ion-vodă este acel ce l-am descoperit și cumpărat noi în 1862... la buchinistul Igel senior. HASDEU, I. V. 236. – Pronunțat: -ni-or.

SENIÓR2, seniori, s. m. (În orînduirea feudală din apus) Stăpîn al unui domeniu feudal; nobil. Flutura în jurul persoanei sale o îngăduitoare aparență de senior. VORNIC, P. 188. – Pronunțat: -ni-or.

ȘINÓR, șinoare, s. n. (Regional) Șnur, șiret, găitan. Pune clopote la boi... Și le leagă, bade dragă, Cu șinoare de cicoare Să te-aud din șezătoare, Cu șinoare de mătasă Să te-aud, bade, din casă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68. Pe la brîu cu cingători Și pe cioareci cu șinor. id. ib. 102.

SENIÓR s.m. Stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. // adj. (De obicei pe lângă un nume propriu) Care este mai în vârstă, mai bătrân; bătrânul, tatăl. [Pron. -ni-or. / < lat. senior, cf. fr. seigneur].

SENIÓR, -OÁRĂ s.m. și f. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor. [Pron. -ni-or. / < fr. senior].

arată toate definițiile

Intrare: senior (în vârstă)
senior2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senior
  • seniorul
  • senioru‑
plural
  • seniori
  • seniorii
genitiv-dativ singular
  • senior
  • seniorului
plural
  • seniori
  • seniorilor
vocativ singular
plural
siniore
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
senor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: senior (stăpân)
senior2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senior
  • seniorul
  • senioru‑
plural
  • seniori
  • seniorii
genitiv-dativ singular
  • senior
  • seniorului
plural
  • seniori
  • seniorilor
vocativ singular
plural
siniore
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
senor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șinor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șinor
  • șinorul
  • șinoru‑
plural
  • șinoare
  • șinoarele
genitiv-dativ singular
  • șinor
  • șinorului
plural
  • șinoare
  • șinoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

senior, -oară (persoană) senioară siniore sinor senor sinior

  • 1. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Persoană mai în vârstă, mai bătrână.
    surse: DEX '09
  • 3. substantiv masculin (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul).
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Primul portret cunoscut al lui Ion-vodă este acel ce l-am descoperit și cumpărat noi în 1862... la buchinistul Igel senior. HASDEU, I. V. 236.
      surse: DLRLC
    • comentariu În acest caz se accentuează senior.
      surse: DOOM 2
    • comentariu abreviere sr / Sr
      surse: DOOM 2

etimologie:

senior (stăpân) siniore sinor senor sinior

  • 1. în Evul Mediu (În Apusul Europei) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Flutura în jurul persoanei sale o îngăduitoare aparență de senior. VORNIC, P. 188.
      surse: DLRLC

etimologie:

șinor

  • exemple
    • Pune clopote la boi... Și le leagă, bade dragă, Cu șinoare de cicoare Să te-aud din șezătoare, Cu șinoare de mătasă Să te-aud, bade, din casă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68.
      surse: DLRLC
    • Pe la brîu cu cingători Și pe cioareci cu șinor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 102.
      surse: DLRLC

etimologie: