12 definiții pentru sfredelitor sflederitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFREDELITÓR, -OÁRE, sfredelitori, -oare, adj. 1. Care sfredelește. 2. Fig. Care pătrunde, străbate (ca un sfredel); (despre ochi, privire) care privește atent, cercetător; pătrunzător, iscoditor, scormonitor. ♦ (Despre idei, sentimente) Care chinuiește, roade, macină. – Sfredeli + suf. -tor.

sfredelitor, ~oare [At: LEX. MARS. 208 / V: sflederi~, strădil~ / Pl: ~i, ~oare / E: sfredeli + -tor] 1-2 sm, a (Persoană) care face o gaură cu sfredelul (1, 7-8) (sau cu un alt instrument cu vârf ascuțit. 3 a (Fig; d. idei, sentimente etc.) Care provoacă frământări, neliniște Si: chinuitor, neliniștitor, răscolitor. 4 a (Fig; d. voce, zgomote etc.) Care pătrunde Si: intens, puternic. 5 a (Fig; d. ochi; pex; d. oameni) Care privește cercetător. 6 a (D. privire) Care exprimă concentrare Si: atent, cercetător, iscoditor, pătrunzător, scrutător , străpungător. 7 av (Mai ales în legătură cu verbul „a privi”) Într-un mod iscoditor. 8 a (Fig; d. mintea, judecata omenească) Care analizează minuțios Si: ager, ascuțit, iscoditor, pătrunzător, scormonitor , scrutător , străbătător. 9 a (Fig) Care se mișcă în spirale. 10 a (Pex) Care se învârtește în loc. 11 sn (Reg; îf sflederitor, strădilitor) Bormașină. 12 sm Fluture dăunător pentru scoarța sau ramurile arborilor, cu aripi de culoare albă, cu pete negre-albăstrii (Zeuzera pyrina). 13 sm Fluture dăunător pentru scoarța sau ramurile arborilor, de dimensiuni mari, cu aripi de culoare închisă, brună-cenușie (Cossus cossus).

SFREDELITÓR, -OÁRE, sfredelitori, -oare, adj. 1.Care sfredelește. 2. Fig. Care pătrunde, străbate (ca un sfredel); (despre ochi, privire) care privește atent, cercetător; pătrunzător, iscoditor, scormonitor. ♦ (Despre idei, sentimente) Care chinuiește, roade, macină. – Sfredeli + suf. -tor.

SFREDELITÓR, -OÁRE, sfredelitori, -oare, adj. 1. Care sfredelește. (Substantivat) Pentru sfredelitorii minelor... tot mai dîrz. Înainte. DEȘLIU, G. 35. 2. Fig. (Despre sunete, zgomote) Pătrunzător, răscolitor. Femeia țipa cu glas sfredelitor și ascuțit. SADOVEANU, O. VII 170. ♦ (Despre ochi, privire) Care scormonește, pătrunde, iscodește. Cu ochii cenușii, aspri și sfredelitori, inspira hotărîre, încredere și agitare. C. PETRESCU, Î. I 11. Petre își întoarse spre ea fața... cu ochii mici, sfredelitori. REBREANU, R. I 216. Și a înfipt ochii sfredelitori pe fața uscată și creață a femeii. POPA, V. 329. ◊ (Adverbial) Printre norii rari și albi ai cerului albastru soarele privea sfredelitor. GALACTION, O. I 39. ♦ (Despre idei, sentimente) Care chinuiește, roade, macină. Rizea se frămînta... cu un gînd tot mai sfredelitor, de ce treceau ceasurile spre seară. DUMITRIU, B. F. 108.

SFREDELITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) și substantival Care sfredelește. 2) fig. (despre ochi, privire) Care parcă străpunge; pătrunzător; ascuțit; săgetător. 3) (despre gânduri, idei) Care preocupă în permanență; obsedant. /a sfredeli + suf. ~tor

sflederitor sm vz sfredelitor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sfredelitór adj. m., pl. sfredelitóri; f. sg. și pl. sfredelitoáre

sfredelitór adj. m., pl. sfredelitóri; f. sg. și pl. sfredelitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SFREDELITÓR adj. v. chinuitor, intens, puternic, străpungător, violent, viu.

SFREDELITÓR adj. 1. atent, cercetător, iscoditor, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, scrutător, străpungător. (O privire ~oare; ochi ~.) 2. ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, scormonitor, scrutător, străbătător, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascuțit. (Un spirit ~.)

SFREDELITOR adj. 1. atent, cercetător, iscoditor, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, scrutător, străpungător. (O privire ~; ochi ~.) 2. ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, scormonitor, scrutător, străbătător, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascuțit. (Un spirit ~.)

sfredelitor adj. v. CHINUITOR. INTENS. PUTERNIC. STRĂPUNGĂTOR. VIOLENT. VIU.

Intrare: sfredelitor
sfredelitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfredelitor
  • sfredelitorul
  • sfredelitoru‑
  • sfredelitoare
  • sfredelitoarea
plural
  • sfredelitori
  • sfredelitorii
  • sfredelitoare
  • sfredelitoarele
genitiv-dativ singular
  • sfredelitor
  • sfredelitorului
  • sfredelitoare
  • sfredelitoarei
plural
  • sfredelitori
  • sfredelitorilor
  • sfredelitoare
  • sfredelitoarelor
vocativ singular
plural
sflederitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)