5 intrări

school Articole pe această temă:

36 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SẤNGER, sângeri, s. m. Arbust cu ramuri drepte, roșii toamna și iarna, cu frunzele de obicei ovale, vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe drupe negre (Cornus sanguinea). – Din sângera (derivat regresiv).

SẤNGER, sângeri, s. m. Arbust cu ramuri drepte, roșii toamna și iarna, cu frunzele de obicei ovale, vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe drupe negre (Cornus sanguinea). – Din sângera (derivat regresiv).

SÂNGERÁ, sângerez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A pierde sau a face să piardă sânge; a fi rănit sau a răni. ◊ Expr. A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere. ♦ Intranz. (Despre răni) A lăsa să curgă sânge. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a îndura multe. 2. Tranz. A efectua o sângerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu. 4. Intranz. și refl. (Pop.; despre vite) A se îmbolnăvi de sânge (6). [Prez. ind. și: (reg.) sấnger] – Lat. sanguinare.

sânger [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~njăr / Pl: ~i sm / E: sânge + -er] 1 sm Arbust din familia cornaceelor, cu ramuri drepte, roșii toamna și vara, cu frunze de obicei ovale, vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe negre cu puncte albe Si: (reg) sângerel, sânginel, lemn-pucios (Cornus sanguinea). 2 sm (Bot; reg; șîc pomiță de ~) Salbă (11)-moale (Evonymus europaeus). 3 sn (Bot; reg; șîc ~ pătrat) Iarbă-împușcată (Hypochoeris maculata). 4 sm (Trs) Sânge (68). 5 sm (Prin confuzie) Hanger (1). 6-7 a (Îvr) Sângeros (1-2).

sângera [At: (sec. XVI) CUV. D. BĂTR. II, 470/10) / Pzi: ~rez, (rar) sânger / E: lat sanguinare] 1-2 vit A avea sau a face să aibă scurgere (abundentă) de sânge (1) (prin tăiere, lovire etc.). 3-4 vit A pierde sau a face să piardă sânge (1). 5-6 vrt A-i curge sau a face să-i curgă sânge (1) Si: (înv) a crunta (2-3), a încrunta. 7-8 vit (Fig; de obicei îcr „inimă”, „suflet” sau un echivalent al acestora) A fi sau a face să fie copleșit de tristețe, de mâhnire etc. 9-10 vit (Fig) A suferi sau a face să sufere (moral). 11 vt A face o sângerare (2). 12 vt (Pop; c. i. vite, cai, oi etc.) A lăsa sânge (1) în scop terapeutic, de obicei pentru a vindeca de sânge (69) Si: (reg) a stricni. 13 vi (Fig) A deveni roșu. 14 vr (Pex) A se colora în roșu. 15-16 vir (Pop; d. vite, cai, oi etc.) A (se) îmbolnăvi sau a fi bolnav de sânge (69) Si: a se însplina. 17-18 vir (Pop; d. vite, cai, oi etc.) A crăpa din cauza ingerării unei cantități prea mari de trifoi. 19-20 vir (Înv; d. animale) A se îmbolnăvi ca urmare a îngroșării exagerate a sângelui (1). 21 vt (Reg; c. i. oameni) A lua sânge (1).

SÂNGERÁ, sângerez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A pierde sau a face să piardă sânge; a fi rănit sau a răni. ◊ Expr. A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere. ♦ Intranz. (Despre răni) A lăsa să curgă sânge. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a îndura multe nenorociri. 2. Tranz. A efectua o sângerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu. 4. Intranz. și refl. (Pop.; despre vite) A se îmbolnăvi de sânge (6). [Prez. ind. și: (reg.) sânger] – Lat. sanguinare.

SÎ́NGER, sîngeri, s. m. Arbust cu ramuri drepte, roșii pe partea luminată, cu frunze ovale, vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe negre; crește prin păduri, crînguri și lunci (Cornus sanguinea). Tocmai cînd el se aștepta la o mîngîiere din partea ei, ea zvîcni și-l arse peste ochi c-o vărguță de sînger. SADOVEANU, O. VIII 230. Ia din mîna unui sătean tînăr un buchet de rosmarin, maci și sînger. CAMIL PETRESCU, O. II 437. Foaiă verde de sînger, Pe la cotul lui Crucer, Cine cîntă, cine plînge Tot cu lacrăme de sînge? TEODORESCU, P. P. 555.

SÎNGERÁ, sîngerez, vb. I. 1. Intranz. (Despre răni sau părți rănite ale corpului; p. ext. despre ființe) A pierde sau a lăsa să curgă sînge. Pentru aurul pîinii, pentru care-am luptat și sîngerat. VINTILĂ, O. 36. Ea, biata, nu mai vede spinii Și-adună flori, și mîna ei Îi sîngera, dar nu o doare, Că pentru-n spin avea o floare. COȘBUC, P. II 263. Cînd se atingea de cîte un colț de piatră, cărnurile îi sîngera. ISPIRESCU, L. 195. Rana veche ușor sîngerează, se zice despre o durere veche care revine. ♦ Fig. A suferi, a îndura multe nenorociri. N-ar fi decît natural, că doar am sîngerat destul pentru patrie. REBREANU, P. S. 118. Asupra mea se năpustiră... Onoarea mea o nimiciră, Am sîngerat, dar am tăcut. MACEDONSKI, O. I 38. ◊ Expr. A-i sîngera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi (sau, tranz., a îndurera pe cineva, a face să sufere). Transformate în fraze, lucrurile care-i sîngerau lui inima apăreau reci, mărunte și fără nici o importanță. REBREANU, R. I 298. Dacă cineva ar fi scris cugetările mele, ar fi făcut să sîngereze inima ce ar fi citit. BOLINTINEANU, O. 387. 2. Tranz. A face zgîrieturi sau răni din care curge sînge; a răni. Tătarul își găti sulița care sîngerase în ziua aceea multe trupuri. SADOVEANU, O. VII 13. Scăpasem de provizie uscată, de carnea sărată la butoi, de pesmeții pietroși în care ne rupeam dinții și ne sîngeram gingiile. BART, S. M. 96. O, nu mi-e că mi-am sîngerat La prag piciorul într-un cui, Dar mi-e că e păcat! Om bun ca dînsul nimeni nu-i. COȘBUC, P. I 94. (Fig.) Și nu te-ar ierta moșia, ba te-ar ține chiar de rău De i-ai sîngera ogorul numai pentru păsul tău. DAVILA, V. V. 121. ◊ Refl. Cu cuțitele lor se sîngerară și moldovenii, și-și atinseră pe rînd buzele de picăturile rubinii de sînge. SADOVEANU, O. VII 19. Fugit-a taurul? întrebară oamenii. – N-a fugit, răspunse el și nici n-a mai fugi, căci l-am omorît. Uitați la gurile cînilor cum s-au sîngerat în el. RETEGANUL, P. IV 43. 3. Intranz. Fig. A avea culoarea sîngelui, a se înroși. La zare neaua piscurilor sîngera în amurg. M. I. CARAGIALE, C. 39. Nori se bat la orizon, Tot apusul sîngerează. MACEDONSKI, O. I 200. 4. Intranz. și refl. (Despre vite) A se îmbolnăvi de sînge (6). Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie ca să le treacă. ȘEZ. XII 162. – Prez. ind. și: sî́nger (STANCU, D. 99).

SÂNGER ~i m. Arbust înalt, cu ramuri purpurii, cu flori albe și fructe negre, ce crește pe la margini de păduri (uneori cultivat în scopuri decorative). /v. a sângera

A SÂNGERÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre răni sau despre părți ale corpului) A elimina sânge. 2) fig. A îndura foarte mult. * A-i ~ cuiva inima a fi cuprins de o mare durere. 3) fig. (despre cer) A deveni roșu-aprins (ca sângele). 2. tranz. (animale sacrificate) A supune operației de recoltare a sângelui. /<lat. sanguinare

sânger m. arbust ale cârui ramuri sunt roșii ca sângele, florile albe și fructele negre cu puncte albe (Cornus sanguinea). [Tras din sângera].

sângerà v. 1. a curge sânge din: îi sângeră nasul; 2. fig. a simți o durere asemenea unei răni sângeroase; ne sângeră inima; 3. a umplea de sânge. [Macedo-rom. sândzina = lat. SANGUINARE].

1) sî́nger m. (d. a sîngera saŭ d. lat. sánguinem, ac. de la sanguis, sînge; it. sangue, sînge, și sánguine, sînger). Un copăcel din neamu cornuluĭ, cu ramurile drepte și roșiĭ ca sîngele toamna și ĭarna, cu florĭ albe în corimbĭ și cu poamele ca niște bobițe negre cu puncte albe (cornus sanguinea).

2) sî́nger și (ob.) -réz, a -á v. intr. (lat. sánguino, -náre [intr.], it. sanguinare, pv. sangnar, fr. saigner, cat. sp. pg. sangrar). Emit sînge: rana sîngerează încă. Fig. Inima îmĭ sîngerează. V. tr. Lovesc în cît să curgă sînge: glonțu l-a sîngerat la un picĭor. – Și însîngerez ca v. tr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!sấnger-pătát (plantă) s. m., pl. sângeri-pătați

sângerá (a ~) vb., ind. prez. 3 sângereáză

sângerá vb., ind. prez. 1 sg. sângeréz, 3 sg. și pl. sângereáză

arată toate definițiile

Intrare: sanger
sanger
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sânger
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sânger
  • sângerul
  • sângeru‑
plural
  • sângeri
  • sângerii
genitiv-dativ singular
  • sânger
  • sângerului
plural
  • sângeri
  • sângerilor
vocativ singular
plural
sânjăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Sânger
Sânger nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sânger
Intrare: sânger-pătat
sânger-pătat substantiv masculin
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sânger-pătat
  • sângerul-pătat
plural
  • sângeri-pătați
  • sângerii-pătați
genitiv-dativ singular
  • sânger-pătat
  • sângerului-pătat
plural
  • sângeri-pătați
  • sângerilor-pătați
vocativ singular
plural
Intrare: sângera
sângera1 (1 -rez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sângera
  • sângerare
  • sângerat
  • sângeratu‑
  • sângerând
  • sângerându‑
singular plural
  • sângerea
  • sângerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sângerez
(să)
  • sângerez
  • sângeram
  • sângerai
  • sângerasem
a II-a (tu)
  • sângerezi
(să)
  • sângerezi
  • sângerai
  • sângerași
  • sângeraseși
a III-a (el, ea)
  • sângerea
(să)
  • sângereze
  • sângera
  • sângeră
  • sângerase
plural I (noi)
  • sângerăm
(să)
  • sângerăm
  • sângeram
  • sângerarăm
  • sângeraserăm
  • sângerasem
a II-a (voi)
  • sângerați
(să)
  • sângerați
  • sângerați
  • sângerarăți
  • sângeraserăți
  • sângeraseți
a III-a (ei, ele)
  • sângerea
(să)
  • sângereze
  • sângerau
  • sângera
  • sângeraseră
sângera2 (1 -r) verb grupa I conjugarea I
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sângera
  • sângerare
  • sângerat
  • sângeratu‑
  • sângerând
  • sângerându‑
singular plural
  • sângeră
  • sângerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sânger
(să)
  • sânger
  • sângeram
  • sângerai
  • sângerasem
a II-a (tu)
  • sângeri
(să)
  • sângeri
  • sângerai
  • sângerași
  • sângeraseși
a III-a (el, ea)
  • sângeră
(să)
  • sângere
  • sângera
  • sângeră
  • sângerase
plural I (noi)
  • sângerăm
(să)
  • sângerăm
  • sângeram
  • sângerarăm
  • sângeraserăm
  • sângerasem
a II-a (voi)
  • sângerați
(să)
  • sângerați
  • sângerați
  • sângerarăți
  • sângeraserăți
  • sângeraseți
a III-a (ei, ele)
  • sângeră
(să)
  • sângere
  • sângerau
  • sângera
  • sângeraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sânger Cornus sânjăr

  • 1. Arbust cu ramuri drepte, roșii toamna și iarna, cu frunzele de obicei ovale, vara verzi și toamna roșii, cu flori albe și fructe drupe negre (Cornus sanguinea).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tocmai cînd el se aștepta la o mîngîiere din partea ei, ea zvîcni și-l arse peste ochi c-o vărguță de sînger. SADOVEANU, O. VIII 230.
      surse: DLRLC
    • Ia din mîna unui sătean tînăr un buchet de rosmarin, maci și sînger. CAMIL PETRESCU, O. II 437.
      surse: DLRLC
    • Foaiă verde de sînger, Pe la cotul lui Crucer, Cine cîntă, cine plînge Tot cu lacrăme de sînge? TEODORESCU, P. P. 555.
      surse: DLRLC

etimologie:

sângera

  • 1. intranzitiv tranzitiv A pierde sau a face să piardă sânge; a fi rănit sau a răni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răni attach_file 9 exemple
    exemple
    • Pentru aurul pîinii, pentru care-am luptat și sîngerat. VINTILĂ, O. 36.
      surse: DLRLC
    • Ea, biata, nu mai vede spinii Și-adună flori, și mîna ei Îi sîngera, dar nu o doare, Că pentru-n spin avea o floare. COȘBUC, P. II 263.
      surse: DLRLC
    • Cînd se atingea de cîte un colț de piatră, cărnurile îi sîngera. ISPIRESCU, L. 195.
      surse: DLRLC
    • Tătarul își găti sulița care sîngerase în ziua aceea multe trupuri. SADOVEANU, O. VII 13.
      surse: DLRLC
    • Scăpasem de provizie uscată, de carnea sărată la butoi, de pesmeții pietroși în care ne rupeam dinții și ne sîngeram gingiile. BART, S. M. 96.
      surse: DLRLC
    • O, nu mi-e că mi-am sîngerat La prag piciorul într-un cui, Dar mi-e că e păcat! Om bun ca dînsul nimeni nu-i. COȘBUC, P. I 94.
      surse: DLRLC
    • figurat Și nu te-ar ierta moșia, ba te-ar ține chiar de rău De i-ai sîngera ogorul numai pentru păsul tău. DAVILA, V. V. 121.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Cu cuțitele lor se sîngerară și moldovenii, și-și atinseră pe rînd buzele de picăturile rubinii de sînge. SADOVEANU, O. VII 19.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Fugit-a taurul? întrebară oamenii. – N-a fugit, răspunse el și nici n-a mai fugi, căci l-am omorît. Uitați la gurile cînilor cum s-au sîngerat în el. RETEGANUL, P. IV 43.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Rana veche ușor sângerează, se zice despre o durere veche care revine.
      surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A suferi, a îndura multe nenorociri.
      exemple
      • N-ar fi decît natural, că doar am sîngerat destul pentru patrie. REBREANU, P. S. 118.
        surse: DLRLC
      • Asupra mea se năpustiră... Onoarea mea o nimiciră, Am sîngerat, dar am tăcut. MACEDONSKI, O. I 38.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi îndurera attach_file 2 exemple
        exemple
        • Transformate în fraze, lucrurile care-i sîngerau lui inima apăreau reci, mărunte și fără nici o importanță. REBREANU, R. I 298.
          surse: DLRLC
        • Dacă cineva ar fi scris cugetările mele, ar fi făcut să sîngereze inima ce ar fi citit. BOLINTINEANU, O. 387.
          surse: DLRLC
    • 1.3. intranzitiv (Despre răni) A lăsa să curgă sânge.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. intranzitiv figurat A se osteni foarte mult; a suferi, a îndura multe.
      surse: DEX '09 sinonime: chinui osteni suferi îndura
  • 2. tranzitiv A efectua o sângerare.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. intranzitiv figurat (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înroși attach_file 2 exemple
    exemple
    • La zare neaua piscurilor sîngera în amurg. M. I. CARAGIALE, C. 39.
      surse: DLRLC
    • Nori se bat la orizon, Tot apusul sîngerează. MACEDONSKI, O. I 200.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv reflexiv popular (Despre vite) A se îmbolnăvi de sânge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie ca să le treacă. ȘEZ. XII 162.
      surse: DLRLC

etimologie: