2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÂNGERẤND, -Ă, sângerânzi, -de, adj. Care sângerează, din care curge sânge. – V. sângera.

sângerând, ~ă a [At: HRISOVERGHI A. 5/62 / Pl: ~nzi, ~e / E: sângera] 1-2 Sângerat2 (1-2).

SÂNGERÂND, -Ă, sângerânzi, -de, adj. Care sângerează, din care curge sânge. – V. sângera.

SÂNGERÂND ~dă (~zi, ~de) Care sângerează. Rană ~dă. /v. a sângera

SÂNGERÁ, sângerez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A pierde sau a face să piardă sânge; a fi rănit sau a răni. ◊ Expr. A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere. ♦ Intranz. (Despre răni) A lăsa să curgă sânge. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a îndura multe. 2. Tranz. A efectua o sângerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu. 4. Intranz. și refl. (Pop.; despre vite) A se îmbolnăvi de sânge (6). [Prez. ind. și: (reg.) sấnger] – Lat. sanguinare.

sângera [At: (sec. XVI) CUV. D. BĂTR. II, 470/10) / Pzi: ~rez, (rar) sânger / E: lat sanguinare] 1-2 vit A avea sau a face să aibă scurgere (abundentă) de sânge (1) (prin tăiere, lovire etc.). 3-4 vit A pierde sau a face să piardă sânge (1). 5-6 vrt A-i curge sau a face să-i curgă sânge (1) Si: (înv) a crunta (2-3), a încrunta. 7-8 vit (Fig; de obicei îcr „inimă”, „suflet” sau un echivalent al acestora) A fi sau a face să fie copleșit de tristețe, de mâhnire etc. 9-10 vit (Fig) A suferi sau a face să sufere (moral). 11 vt A face o sângerare (2). 12 vt (Pop; c. i. vite, cai, oi etc.) A lăsa sânge (1) în scop terapeutic, de obicei pentru a vindeca de sânge (69) Si: (reg) a stricni. 13 vi (Fig) A deveni roșu. 14 vr (Pex) A se colora în roșu. 15-16 vir (Pop; d. vite, cai, oi etc.) A (se) îmbolnăvi sau a fi bolnav de sânge (69) Si: a se însplina. 17-18 vir (Pop; d. vite, cai, oi etc.) A crăpa din cauza ingerării unei cantități prea mari de trifoi. 19-20 vir (Înv; d. animale) A se îmbolnăvi ca urmare a îngroșării exagerate a sângelui (1). 21 vt (Reg; c. i. oameni) A lua sânge (1).

SÂNGERÁ, sângerez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A pierde sau a face să piardă sânge; a fi rănit sau a răni. ◊ Expr. A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere. ♦ Intranz. (Despre răni) A lăsa să curgă sânge. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a îndura multe nenorociri. 2. Tranz. A efectua o sângerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu. 4. Intranz. și refl. (Pop.; despre vite) A se îmbolnăvi de sânge (6). [Prez. ind. și: (reg.) sânger] – Lat. sanguinare.

SÎNGERÁ, sîngerez, vb. I. 1. Intranz. (Despre răni sau părți rănite ale corpului; p. ext. despre ființe) A pierde sau a lăsa să curgă sînge. Pentru aurul pîinii, pentru care-am luptat și sîngerat. VINTILĂ, O. 36. Ea, biata, nu mai vede spinii Și-adună flori, și mîna ei Îi sîngera, dar nu o doare, Că pentru-n spin avea o floare. COȘBUC, P. II 263. Cînd se atingea de cîte un colț de piatră, cărnurile îi sîngera. ISPIRESCU, L. 195. Rana veche ușor sîngerează, se zice despre o durere veche care revine. ♦ Fig. A suferi, a îndura multe nenorociri. N-ar fi decît natural, că doar am sîngerat destul pentru patrie. REBREANU, P. S. 118. Asupra mea se năpustiră... Onoarea mea o nimiciră, Am sîngerat, dar am tăcut. MACEDONSKI, O. I 38. ◊ Expr. A-i sîngera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi (sau, tranz., a îndurera pe cineva, a face să sufere). Transformate în fraze, lucrurile care-i sîngerau lui inima apăreau reci, mărunte și fără nici o importanță. REBREANU, R. I 298. Dacă cineva ar fi scris cugetările mele, ar fi făcut să sîngereze inima ce ar fi citit. BOLINTINEANU, O. 387. 2. Tranz. A face zgîrieturi sau răni din care curge sînge; a răni. Tătarul își găti sulița care sîngerase în ziua aceea multe trupuri. SADOVEANU, O. VII 13. Scăpasem de provizie uscată, de carnea sărată la butoi, de pesmeții pietroși în care ne rupeam dinții și ne sîngeram gingiile. BART, S. M. 96. O, nu mi-e că mi-am sîngerat La prag piciorul într-un cui, Dar mi-e că e păcat! Om bun ca dînsul nimeni nu-i. COȘBUC, P. I 94. (Fig.) Și nu te-ar ierta moșia, ba te-ar ține chiar de rău De i-ai sîngera ogorul numai pentru păsul tău. DAVILA, V. V. 121. ◊ Refl. Cu cuțitele lor se sîngerară și moldovenii, și-și atinseră pe rînd buzele de picăturile rubinii de sînge. SADOVEANU, O. VII 19. Fugit-a taurul? întrebară oamenii. – N-a fugit, răspunse el și nici n-a mai fugi, căci l-am omorît. Uitați la gurile cînilor cum s-au sîngerat în el. RETEGANUL, P. IV 43. 3. Intranz. Fig. A avea culoarea sîngelui, a se înroși. La zare neaua piscurilor sîngera în amurg. M. I. CARAGIALE, C. 39. Nori se bat la orizon, Tot apusul sîngerează. MACEDONSKI, O. I 200. 4. Intranz. și refl. (Despre vite) A se îmbolnăvi de sînge (6). Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie ca să le treacă. ȘEZ. XII 162. – Prez. ind. și: sî́nger (STANCU, D. 99).

SÎNGERÎ́ND, -Ă, sîngerînzi, -de, adj. Care sîngerează, din care curge sînge. Cu mîinile sîngerînde, se dădu apoi jos de pe plug, mulțumit. DUMITRIU, V. L. 125. Ceea ce era totuși neobișnuit în înfățișarea acestor tineri îmbrăcați de sărbătoare, erau niște vînătăi și niște urme sîngerînde de ciomag, pe care majoritatea le purtau pe frunte. BOGZA, A. Î. 534. ◊ (În contexte figurate) Popolul romîn, condus de ranele cele sîngerînde ale patriei... s-a sculat. GHICA, A. 777.

A SÂNGERÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre răni sau despre părți ale corpului) A elimina sânge. 2) fig. A îndura foarte mult. * A-i ~ cuiva inima a fi cuprins de o mare durere. 3) fig. (despre cer) A deveni roșu-aprins (ca sângele). 2. tranz. (animale sacrificate) A supune operației de recoltare a sângelui. /<lat. sanguinare

sângerà v. 1. a curge sânge din: îi sângeră nasul; 2. fig. a simți o durere asemenea unei răni sângeroase; ne sângeră inima; 3. a umplea de sânge. [Macedo-rom. sândzina = lat. SANGUINARE].

2) sî́nger și (ob.) -réz, a -á v. intr. (lat. sánguino, -náre [intr.], it. sanguinare, pv. sangnar, fr. saigner, cat. sp. pg. sangrar). Emit sînge: rana sîngerează încă. Fig. Inima îmĭ sîngerează. V. tr. Lovesc în cît să curgă sînge: glonțu l-a sîngerat la un picĭor. – Și însîngerez ca v. tr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sângerấnd adj. m., pl. sângerấnzi; f. sângerấndă, pl. sângerấnde

sângerând adj. m., pl. sângerânzi; f. sg. sângerândă, pl. sângerânde

sângerá (a ~) vb., ind. prez. 3 sângereáză

sângerá vb., ind. prez. 1 sg. sângeréz, 3 sg. și pl. sângereáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SÂNGERÂND adj. (MED.) deschis, necicatrizat, nevindecat, viu. (Rană ~.)

SÂNGERÂND adj. v. însângerat, sângerat.

SÂNGERÁ vb. 1. a (se) înroși, a (se) însângera, a (se) roși, (înv.) a (se) crunta, a (se) încrunta, (înv. Mold.) a (se) mohorâți. (A ~ tot la rană.) *2. (reg.) a însplina. (Vita s-a ~.) 3. (reg.) a stricni. (Zootehnicianul ~ vita.)

arată toate definițiile

Intrare: sângerând
sângerând adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sângerând
  • sângerândul
  • sângerându‑
  • sângerândă
  • sângerânda
plural
  • sângerânzi
  • sângerânzii
  • sângerânde
  • sângerândele
genitiv-dativ singular
  • sângerând
  • sângerândului
  • sângerânde
  • sângerândei
plural
  • sângerânzi
  • sângerânzilor
  • sângerânde
  • sângerândelor
vocativ singular
plural
Intrare: sângera
sângera1 (1 -rez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sângera
  • sângerare
  • sângerat
  • sângeratu‑
  • sângerând
  • sângerându‑
singular plural
  • sângerea
  • sângerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sângerez
(să)
  • sângerez
  • sângeram
  • sângerai
  • sângerasem
a II-a (tu)
  • sângerezi
(să)
  • sângerezi
  • sângerai
  • sângerași
  • sângeraseși
a III-a (el, ea)
  • sângerea
(să)
  • sângereze
  • sângera
  • sângeră
  • sângerase
plural I (noi)
  • sângerăm
(să)
  • sângerăm
  • sângeram
  • sângerarăm
  • sângeraserăm
  • sângerasem
a II-a (voi)
  • sângerați
(să)
  • sângerați
  • sângerați
  • sângerarăți
  • sângeraserăți
  • sângeraseți
a III-a (ei, ele)
  • sângerea
(să)
  • sângereze
  • sângerau
  • sângera
  • sângeraseră
sângera2 (1 -r) verb grupa I conjugarea I
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sângera
  • sângerare
  • sângerat
  • sângeratu‑
  • sângerând
  • sângerându‑
singular plural
  • sângeră
  • sângerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sânger
(să)
  • sânger
  • sângeram
  • sângerai
  • sângerasem
a II-a (tu)
  • sângeri
(să)
  • sângeri
  • sângerai
  • sângerași
  • sângeraseși
a III-a (el, ea)
  • sângeră
(să)
  • sângere
  • sângera
  • sângeră
  • sângerase
plural I (noi)
  • sângerăm
(să)
  • sângerăm
  • sângeram
  • sângerarăm
  • sângeraserăm
  • sângerasem
a II-a (voi)
  • sângerați
(să)
  • sângerați
  • sângerați
  • sângerarăți
  • sângeraserăți
  • sângeraseți
a III-a (ei, ele)
  • sângeră
(să)
  • sângere
  • sângerau
  • sângera
  • sângeraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sângerând

  • 1. Care sângerează, din care curge sânge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sângerat (adj.) însângerat 3 exemple
    exemple
    • Cu mîinile sîngerînde, se dădu apoi jos de pe plug, mulțumit. DUMITRIU, V. L. 125.
      surse: DLRLC
    • Ceea ce era totuși neobișnuit în înfățișarea acestor tineri îmbrăcați de sărbătoare, erau niște vînătăi și niște urme sîngerînde de ciomag, pe care majoritatea le purtau pe frunte. BOGZA, A. Î. 534.
      surse: DLRLC
    • figurat Popolul romîn, condus de ranele cele sîngerînde ale patriei... s-a sculat. GHICA, A. 777.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi sângera
    surse: DEX '98 DEX '09

sângera

  • 1. intranzitiv tranzitiv A pierde sau a face să piardă sânge; a fi rănit sau a răni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răni 9 exemple
    exemple
    • Pentru aurul pîinii, pentru care-am luptat și sîngerat. VINTILĂ, O. 36.
      surse: DLRLC
    • Ea, biata, nu mai vede spinii Și-adună flori, și mîna ei Îi sîngera, dar nu o doare, Că pentru-n spin avea o floare. COȘBUC, P. II 263.
      surse: DLRLC
    • Cînd se atingea de cîte un colț de piatră, cărnurile îi sîngera. ISPIRESCU, L. 195.
      surse: DLRLC
    • Tătarul își găti sulița care sîngerase în ziua aceea multe trupuri. SADOVEANU, O. VII 13.
      surse: DLRLC
    • Scăpasem de provizie uscată, de carnea sărată la butoi, de pesmeții pietroși în care ne rupeam dinții și ne sîngeram gingiile. BART, S. M. 96.
      surse: DLRLC
    • O, nu mi-e că mi-am sîngerat La prag piciorul într-un cui, Dar mi-e că e păcat! Om bun ca dînsul nimeni nu-i. COȘBUC, P. I 94.
      surse: DLRLC
    • figurat Și nu te-ar ierta moșia, ba te-ar ține chiar de rău De i-ai sîngera ogorul numai pentru păsul tău. DAVILA, V. V. 121.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Cu cuțitele lor se sîngerară și moldovenii, și-și atinseră pe rînd buzele de picăturile rubinii de sînge. SADOVEANU, O. VII 19.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Fugit-a taurul? întrebară oamenii. – N-a fugit, răspunse el și nici n-a mai fugi, căci l-am omorît. Uitați la gurile cînilor cum s-au sîngerat în el. RETEGANUL, P. IV 43.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Rana veche ușor sângerează, se zice despre o durere veche care revine.
      surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A suferi, a îndura multe nenorociri.
      surse: DLRLC sinonime: suferi îndura 2 exemple
      exemple
      • N-ar fi decît natural, că doar am sîngerat destul pentru patrie. REBREANU, P. S. 118.
        surse: DLRLC
      • Asupra mea se năpustiră... Onoarea mea o nimiciră, Am sîngerat, dar am tăcut. MACEDONSKI, O. I 38.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi îndurera 2 exemple
        exemple
        • Transformate în fraze, lucrurile care-i sîngerau lui inima apăreau reci, mărunte și fără nici o importanță. REBREANU, R. I 298.
          surse: DLRLC
        • Dacă cineva ar fi scris cugetările mele, ar fi făcut să sîngereze inima ce ar fi citit. BOLINTINEANU, O. 387.
          surse: DLRLC
    • 1.3. intranzitiv (Despre răni) A lăsa să curgă sânge.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. intranzitiv figurat A se osteni foarte mult; a suferi, a îndura multe.
      surse: DEX '09 sinonime: chinui osteni suferi îndura
  • 2. tranzitiv A efectua o sângerare.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. intranzitiv figurat (Despre cer) A se înroși, a deveni roșu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înroși 2 exemple
    exemple
    • La zare neaua piscurilor sîngera în amurg. M. I. CARAGIALE, C. 39.
      surse: DLRLC
    • Nori se bat la orizon, Tot apusul sîngerează. MACEDONSKI, O. I 200.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv reflexiv popular (Despre vite) A se îmbolnăvi de sânge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie ca să le treacă. ȘEZ. XII 162.
      surse: DLRLC

etimologie: