2 intrări
34 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (8)
- relaționale (4)
- etimologice (2)
- specializate (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RETEZ, reteze, s. n. 1. (Pop.; în expr.) La retezul părului = în locul unde se retează părul; la ceafă. 2. (Înv.) Diametru. – Din reteza (derivat regresiv).
RETEZ, reteze, s. n. 1. (Pop.; în expr.) La retezul părului = în locul unde se retează părul; la ceafă. 2. (Înv.) Diametru. – Din reteza (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
retez1 sn [At: ALECSANDRI, P. P. 260 / V: (reg) răt~ / Pl: ~e / E: pvb reteza] 1 (Pop; îe) La ~ul părului În locul unde se taie, se retează părul Si: la ceafă (1). 2 (Reg) Ceremonie prin care se retează (5) moțul copilului. 3 (Reg) Lemn gros, retezat la capete. 4 Butuc rămas la rădăcină într-o tăietură. 5 Partea de jos a unei clăi căreia i s-a luat vârful. 6 (Înv) Secțiune transversală. 7 (Reg) Semn care se face la oi pentru a fi recunoscute și care constă în tăierea vârftilui urechii Si: retezătură, (reg) retezat1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RETEZ, reteze, s. n. 1. (Popular, în expr.) La retezul părului = în locul unde se taie, se retează părul; la ceafă. Mi-l lua cam la cătare... La retezul părului, Împotriva fesului, Unde-i păs voinicului. TEODORESCU, P. P. 589. Și chitesc și socotesc Pe unde să mi-l lovesc? La retezul părului Pe din dosul fesului. ALECSANDRI, P. P. 260. 2. (Învechit) Diametru. Pădure mare... ca de o palmă în retez (diametru). I. IONESCU, P. 492.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
retez n1. Mold. zăvor de ușă. [Rut. RETEZÌ].[1]
- 1. În original: m., evident greșit. — LauraGellner
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
3) retéz și (est) rătéz, a -zá v. tr. (după Pascu, d. bg. otrĭezvam, retez. Totușĭ, fiind-că inf. în -za ca la boteza, cuteza, necheza pare straniŭ la un verb slav și fiind-că din otrĭezvam s’ar fi făcut maĭ degrabă un verb în -ui, ca și a obrezui, cu care se înrudește, e maĭ plauzibilă derivarea din vgr. airetizo, aleg, fac disidență, îs eretic, d. airéo, ĭaŭ, și af-aireo, retez). Taĭ extremitățile, taĭ despărțind: călău ĭ-a retezat capu, mașina ĭ-a retezat degetele. A reteza stupu, a-l goli de fagurĭ, a-ĭ scoate mĭerea. Fig. Decid energic și răpede (tranșez): s’o retezăm odată cu asta! A o reteza cuĭva, a-ĭ impune o limită pretențiunilor, a-l pune la locu luĭ, a-l învăța minte: ĭ-am retezat-o scurt. A o reteza cu cineva (saŭ cu un lucru), a rupe brusc relațiunile cu el (saŭ a te lăsa subit de un lucru). A reteza un drum, a apuca un drum maĭ scurt.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) retéz s. n., pl. urĭ (d. retez 2). Rar. Locu retezăriĭ, locu de unde începe retezarea (de ex., la păru capuluĭ, la ceafă). Diametru, secțiune transversală. V. rătez 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RETEZA, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei ființe. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ♦ A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face să înceteze brusc, a curma, a întrerupe. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rătez2 sn vz retez1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răteza v vz reteza
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
retează sf vz retez1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
reteza vt [At: DOSOFTEI, PS. 197/4 / V: (îvp) răt~ / Pzi: retez, 3 (reg) rateză / Im și: (Mol) retezeam / E: nct] 1 A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. 2 (Pgn) A tăia. 3 (Îe) A-i ~ (cuiva) unghiile A face pe cineva inofensiv Si: a pune la punct. 4 (Îe) A-i ~ (cuiva) firul vieții A ucide pe cineva. 5 (Reg; c. i. o persoană) A-i tăia cuiva părul Si: a tunde. 6 (Reg; c. i. o haină) A scurta. 7 (Îe) A~ A o lua de-a dreptul pentru a scurta drumul. 8 (Îe) A o ~ de (sau la) fugă A începe să alerge Si: a o lua la fugă. 9 (Apc) A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea Si: a tunde, (reg) a rătunde (2). 10 A curăța stupul Si: a tunde, (reg) a rătunde. 11 (Apc; reg) A tăia din faguri larvele de trântori. 12 (Fig) A pune capăt la ceva Si: a curma (8), a întrerupe, a opri. 13 (Îe) A-l ~ (pe cineva) scurt sau a (i-)o ~ A-i limita cuiva pretențiile Si: a-l pune la locul lui. 14 (Îae) A pune brusc capăt discuției. 15 (Îe) A o ~ cu cineva (sau cu ceva) A întrerupe brusc relațiile cu cineva (sau a se lăsa subit de un lucru).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RETEZA, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect sau o parte a corpului unei ființe. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. ♦ A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. 3. Fig. A face să înceteze brusc, a curma, a întrerupe. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RETEZA, retez, vb. I. Tranz. 1. A tăia transversal, cu o singură tăietură completă, un obiect (pentru a-l scurta sau pentru a utiliza partea tăiată) sau o parte a corpului unei ființe. Se opri să reteze cu un ferestrău îngust capătul scîndurii. C. PETRESCU, Î. II 181. Să-i reteze nasul despre partea dreaptă! BOLINTINEANU, O. 61. La cătane m-a luat, Părul mi l-a retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. (Absol.) Petrarii lui Manole croiau, retezau, ciopîrțeau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513. ◊ Expr. A-i reteza (cuiva) unghiile = a face pe cineva inofensiv; a pune pe cineva la punct. (Cu pronunțare regională) Stăpîne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu și să-i rătezi unghiile din cînd în cînd, ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178. A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile, a pune (pe cineva) la locul lui, a-i tăia (cuiva) vorba, a pune brusc capăt discuției. M-am bucurat cînd am văzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125. 2. A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. Ca să le meargă bine stupilor peste an, trebuie să-i retezi la sînt-Ilie. MARIAN, la CADE. ♦ (Construit cu pronumele feminin «o», cu sens neutru) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. De la Brebu o retezăm călări peste culmea Negrașului. VLAHUȚĂ, la TDRG. 3. Fig. (Cu privire la abstracte) A pune capăt la ceva, a face să înceteze brusc; a curma, a întrerupe. Toți rîd... dar ce retează deodată rîsul lor? ALECSANDRI, P. III 451.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A RETEZA retez tranz. 1) A tăia transversal, făcând mai scurt. ~ părul. ◊ A o ~ a merge de-a curmezișul pentru a scurta din cale. 2) (fagurii) A tăia, desprinzând stratul superior (pentru a recolta mierea). 3) fig. (vorba, convorbirea, cearta etc.) A întrerupe brusc; a curma. ◊ A i-o ~ cuiva a pune pe cineva la punct; a-i tăia cuiva vorba. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
retezà v. 1. a scurta prin tăiere: îi reteză capul; 2. a scoate mierea și ceara din stup; 3. fig. a întrerupe, a tăia: toți râd..., dar ce retează deodată râsul lor? AL. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) rătéz v. tr. V. retez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!retez (pop.) s. n. (în: la ~ul părului)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
retez (pop.) s. n., pl. reteze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
retez s. n., pl. reteze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
retez, -zat prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
reteza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. retez, 3 retează; conj. prez. 1 sg. să retez, 3 să reteze; imper. 2 sg. afirm. retează
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reteza (a ~) vb., ind. prez. 3 retează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reteza vb., ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. și pl. retează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reteza (ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. și pl. retează)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RETEZA vb. v. curma, întrerupe, opri, scurta, tăia, tunde.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RETEZA vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RETEZA vb. 1. a ciunti, a tăia, a trunchia. (~ crengile unui copac.) 2. (reg.) a rătunde, a tunde. (A ~ fagurii.) 3. a tăia, (pop.) a rade, (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 4. a tăia, (pop.) a lua. (Obuzul i-a ~ piciorul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
reteza vb. v. CURMA. ÎNTRERUPE. OPRI. SCURTA. TĂIA. TUNDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
retez (-zuri), s. n. – 1. Închizătoare primitivă de lemn. – 2. Titirez la moară. – Var. rătez. Sl. retęzĭ „lanț” (Cihac, II, 312; Byhan 240), cf. slov., rut. retjaz, pol. rzeciądz, mag. retesz. În Mold.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
reteza (retez, at), vb. – 1. A scurta, a tăia, a tranșa. – 2. A curăța stupul. – Var. răteza. Origine îndoielnică. Nici una din multele ipoteze prezentate nu este acceptabilă. Din sl. rĕzati „a scurta” (Cihac, II, 310) nu este posibil din punct de vedere fonetic; din sl. otrĕzati (Crețu 362; Weigand, BA, II, 258; Pascu, Beiträge, 12) nu este mai simplu. Din lat. *recaediāre < caedĕre (Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 305; Pușcariu 1457; REW 7106; Pușcariu, Dacor., I, 325; Rosetti, I, 171) nu are nici o probabilitate, cf. Tiktin; lat. *recidiāre < recidĕre (Giuglea, Dacor., II, 221) prezintă aceeași problemă fonetică, care pare insolubilă. Alții au pornit de la lat. *retundiāre, cf. fr. rogner (Candrea, GS, III, 227; Candrea); din lat. *retizāre „a tăia crengile care atîrnă deasupra apei”, de la retae (Graur, BL, IV, 110); din gr. αίρετίζω „a alege” (Scriban), a cărui explicație semantică pare deficientă; din sl. retęzŭ „zăvor” (Conev 80); toate aceste ipoteze sînt neverosimile. Explicația lui P. Papahagi, Dunărea, IV, 122-4 (Lozovan 250) nu este accesibilă. În cercetarea originii acestui cuvînt, trebuie să se țină seamă de sensul lui foarte special, acela de „a tăia potrivind” sau „a tăia alegînd”, cum se face de exemplu la tăierea părului, la curățirea unui copac etc. Dacă se ia în considerație această nuanță, ne putem gîndi că nu este o var. a lui *neteza, din lat. *nitidiāre „a curăța nivelînd”; cf. netezi, care este un der. interior, pornind de la neted. Schimbarea inițialei nu este clară; dar coincide cu cea de la rîncheza › nincheza. Der. retez, s. n. (tăiș, custură; diametru); retezătură, s. f. (tăiere, tăietură; unealtă de marcat vitele).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
retez, reteze, s.n. 1. (pop.) (în expr.) la retezul părului = în locul unde se retează părul; la ceafă. 2. (înv.) diametru. 3. (reg.) zăvor. 4. lemn gros retezat la capete.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a i-o reteza (cuiva) scurt expr. 1. a-i limita (cuiva) pretențiile. 2. a pune brusc capăt unei discuții.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-i reteza (cuiva) ghearele expr. a face (pe cineva) inofensiv, a pune (pe cineva) la punct.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-l reteza (pe cineva) scurt expr. v. a i-o reteza (cuiva) scurt.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT25) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
retez, retezesubstantiv neutru
- 1. Diametru. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: diametru
- Pădure mare... ca de o palmă în retez (diametru). I. IONESCU, P. 492. DLRLC
-
- La retezul părului = în locul unde se retează părul; la ceafă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mi-l lua cam la cătare... La retezul părului, Împotriva fesului, Unde-i păs voinicului. TEODORESCU, P. P. 589. DLRLC
- Și chitesc și socotesc Pe unde să mi-l lovesc? La retezul părului Pe din dosul fesului. ALECSANDRI, P. P. 260. DLRLC
-
etimologie:
- reteza DEX '98 DEX '09
reteza, retezverb
- 1. A tăia transversal și complet, cu o singură tăietură, un obiect, o parte a unui obiect sau o parte a corpului unei ființe. DEX '09 DLRLC
- Se opri să reteze cu un ferestrău îngust capătul scîndurii. C. PETRESCU, Î. II 181. DLRLC
- Să-i reteze nasul despre partea dreaptă! BOLINTINEANU, O. 61. DLRLC
- La cătane m-a luat, Părul mi l-a retezat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. DLRLC
- Petrarii lui Manole croiau, retezau, ciopîrțeau și făureau gros din ciocan. ODOBESCU, S. II 513. DLRLC
- 1.1. A tăia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ca să le meargă bine stupilor peste an, trebuie să-i retezi la sînt-Ilie. MARIAN, la CADE. DLRLC
-
- A-i reteza (cuiva) unghiile = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stăpîne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu și să-i rătezi unghiile din cînd în cînd, ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178. DLRLC
-
- A-l reteza (pe cineva) scurt sau a i-o reteza (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretențiile; a pune brusc capăt discuției. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- M-am bucurat cînd am văzut cum l-ai retezat scurt. C. PETRESCU, R. DR. 125. DLRLC
-
-
- 2. (Construit cu pronumele feminin „o”, cu valoare neutră) A o lua de-a curmezișul pentru a scurta drumul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De la Brebu o retezăm călări peste culmea Negrașului. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
-
- Toți rîd... dar ce retează deodată rîsul lor? ALECSANDRI, P. III 451. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09