2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECOMPÉNSĂ, recompense, s. f. 1. Răsplată; gratificație. ♦ (Rar) Compensație, despăgubire. 2. Sumă de bani ce se cuvine inventatorului sau inovatorului care cedează statului invenția sau inovația sa. – Din fr. récompense.

RECOMPÉNSĂ, recompense, s. f. 1. Răsplată; gratificație. ♦ (Rar) Compensație, despăgubire. 2. Sumă de bani ce se cuvine inventatorului sau inovatorului care cedează statului invenția sau inovația sa. – Din fr. récompense.

recompensă sf [At: AR 1830, 1102/10 / V: (înv) ~sie, ~nzie, ~siune / Pl: ~se / E: fr récompense] 1 Răsplată (1). 2 Gratificație. 3 (Rar) Pedeapsă.

RECOMPÉNSĂ, recompense, s. f. Răsplată; gratificație. Pe drum îi spuse și căpitanul că distrugerea reflectorului merită o recompensă deosebită. REBREANU, P. S. 89. Apără dreptul, legea, credința și recompensa-i e nemurire. ALEXANDRESCU, M. 144. ♦ Compensație, despăgubire; reparație. Mutarea neașteptată, aproape inexplicabilă, le-a căzut ca o recompensă. C. PETRESCU, C. V. 10.

RECOMPÉNSĂ s.f. Răsplată, gratificație. ♦ Compensație, despăgubire. [< fr. récompense].

RECOMPÉNSĂ s. f. 1. apreciere, răsplată a rezultatelor muncii, a unor merite sau realizări; gratificație. 2. (jur.) sumă de bani ce se cuvine unui inventator sau inovator care cedează statului invenția sau inovația sa. (< fr. récompense)

RECOMPÉNSĂ ~e f. 1) Favoare care compensează. 2) Bun material sau spiritual acordat pentru a compensa un serviciu, un merit particular sau o acțiune realizată; răsplată. A primi o ~ bună. 3) Sumă de bani acordată unui inventator (care compensează invenția acestuia). [G.-D. recompensei] /

*recompénsă f., pl. e (fr. récompense, it. ricompensa). Răsplată, dar p. un serviciŭ saŭ un merit.

RECOMPENSÁ, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompensă; a răsplăti. – Din fr. récompenser.

RECOMPENSÁ, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompensă; a răsplăti. – Din fr. récompenser.

recompensa vt [At: CR (1848), 452/47 / V: (înv) ~nza / Pzi: ~sez, (înv) 3 recompensă / E: fr récompenser] 1 A da o recompensă Si: a răsplăti (1). 2 A răsplăti (2).

RECOMPENSÁ, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompensă; a răsplăti. Voi fi mulțumit de a videa că știți nu numai a recunoaște merite, dar și a le recompensa. ALECSANDRI, S. 3.

RECOMPENSÁ vb. I. tr. A da o recompensă; a răsplăti. [P.i. -sez. / < fr. recompenser].

RECOMPENSÁ vb. tr. a da o recompensă; a răsplăti. (< fr. récompenser)

A RECOMPENSÁ ~éz tranz. (persoane sau acțiunile lor) A răsplăti printr-o recompensă. ~ munca cuiva. /

recompensà v. a da o recompensă, a răsplăti.

*recompenséz, a v. tr. (fr. récompenser, d. lat. re-compensare. V. compensez).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

recompénsă s. f., g.-d. art. recompénsei; pl. recompénse

recompénsă s. f., g.-d. art. recompénsei; pl. recompénse

recompensá (a ~) vb., ind. prez. 3 recompenseáză

recompensá vb., ind. prez. 1 sg. recompenséz, 3 sg. și pl. recompenseáză

arată toate definițiile

Intrare: recompensă
recompensă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recompensă
  • recompensa
plural
  • recompense
  • recompensele
genitiv-dativ singular
  • recompense
  • recompensei
plural
  • recompense
  • recompenselor
vocativ singular
plural
Intrare: recompensa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recompensa
  • recompensare
  • recompensat
  • recompensatu‑
  • recompensând
  • recompensându‑
singular plural
  • recompensea
  • recompensați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recompensez
(să)
  • recompensez
  • recompensam
  • recompensai
  • recompensasem
a II-a (tu)
  • recompensezi
(să)
  • recompensezi
  • recompensai
  • recompensași
  • recompensaseși
a III-a (el, ea)
  • recompensea
(să)
  • recompenseze
  • recompensa
  • recompensă
  • recompensase
plural I (noi)
  • recompensăm
(să)
  • recompensăm
  • recompensam
  • recompensarăm
  • recompensaserăm
  • recompensasem
a II-a (voi)
  • recompensați
(să)
  • recompensați
  • recompensați
  • recompensarăți
  • recompensaserăți
  • recompensaseți
a III-a (ei, ele)
  • recompensea
(să)
  • recompenseze
  • recompensau
  • recompensa
  • recompensaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)