RECOMPENSĂ, recompense, s. f. Răsplată; gratificație. Pe drum îi spuse și căpitanul că distrugerea reflectorului merită o recompensă deosebită. REBREANU, P. S. 89. Apără dreptul, legea, credința și recompensa-i e nemurire. ALEXANDRESCU, M. 144. ♦ Compensație, despăgubire; reparație. Mutarea neașteptată, aproape inexplicabilă, le-a căzut ca o recompensă. C. PETRESCU, C. V. 10.