12 definiții pentru rafinament

RAFINAMÉNT, rafinamente, s. n. 1. Finețe, delicatețe, subtilitate a gustului sau a simțirii. 2. Viclenie, perfidie, șiretenie. – Din fr. raffinement.

RAFINAMÉNT, rafinamente, s. n. 1. Finețe, delicatețe, subtilitate a gustului sau a simțirii. 2. Viclenie, perfidie, șiretenie. – Din fr. raffinement.

RAFINAMÉNT, rafinamente, s. n. 1. Finețe, subtilitate a gustului sau a simțirii; rafinare (2). 2. (Peiorativ) Viclenie, perfidie.

rafinamént s. n., pl. rafinaménte

rafinamént s. n., pl. rafinaménte

RAFINAMÉNT s. 1. v. bun-gust. 2. v. distincție. 3. v. finețe.

Rafinament ≠ vulgaritate

RAFINAMÉNT s.n. 1. Finețe, subtilitate excesivă. 2. (Peior.) Perfidie. [Pl. -te, -turi. / < fr. raffinement].

RAFINAMÉNT s. n. 1. finețe, delicatețe, subtilitate. 2. viclenie, perfidie. (< fr. raffinement)

RAFINAMÉNT ~e n. 1) Finețe a gustului; delicatețe. 2) depr. Lipsă de loialitate; perfidie; viclenie. /<fr. raffinement


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

RAFINAMENT s. 1. distincție, eleganță, bun-gust, (livr. și fam.) șic. (~ în ținută.) 2. distincție, eleganță, finețe, subtilitate. (~ în comportări.) 3. finețe, rafinare, subtilitate. (~ nuanțelor stilistice.)

RAFINAMENT. Subst. Rafinament, finețe, delicatețe, gingășie, subtilitate, sensibilitate, simțibilitate (rar), simțiciune (înv.), subțirime (fig.); gust (fig.), bun gust; simț estetic. Distincție, eleganță, noblețe. Receptivitate, emotivitate, sentimentalitate, sentimentalism, simțimintalism (înv.); impresionabilitate. Educație, cultură. Estetism; snobism. Artist. Estet; snob. Adj. Rafinat, lin, sensibil, sensibilizat, delicat, gingaș, subtil, subțire (fig.); cu (mult) gust. Receptiv, emotiv, simțitor, impresionabil. Cult, educat. Distins, nobil, ales, elegant, strălucitor. Snob. Vb. A avea gust, a da dovadă de bun gust, a avea simțul frumosului. A fi fin (delicat). A educa (a cultiva, a dezvolta) simțul estetic, a forma gustul cuiva, a (se) rafina (fig.), a se sensibiliza. A fi rafinat. Adv. Cu rafinament; cu finețe; cu gust. V. educație, frumusețe, sensibilitate.

Intrare: rafinament
rafinament1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rafinament rafinamentul
plural rafinamente rafinamentele
genitiv-dativ singular rafinament rafinamentului
plural rafinamente rafinamentelor
vocativ singular
plural
rafinament2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rafinament rafinamentul
plural rafinamenturi rafinamenturile
genitiv-dativ singular rafinament rafinamentului
plural rafinamenturi rafinamenturilor
vocativ singular
plural