RAFINAMENT. Subst. Rafinament, finețe, delicatețe, gingășie, subtilitate, sensibilitate, simțibilitate (rar), simțiciune (înv.), subțirime (fig.); gust (fig.), bun gust; simț estetic. Distincție, eleganță, noblețe. Receptivitate, emotivitate, sentimentalitate, sentimentalism, simțimintalism (înv.); impresionabilitate. Educație, cultură. Estetism; snobism. Artist. Estet; snob. Adj. Rafinat, lin, sensibil, sensibilizat, delicat, gingaș, subtil, subțire (fig.); cu (mult) gust. Receptiv, emotiv, simțitor, impresionabil. Cult, educat. Distins, nobil, ales, elegant, strălucitor. Snob. Vb. A avea gust, a da dovadă de bun gust, a avea simțul frumosului. A fi fin (delicat). A educa (a cultiva, a dezvolta) simțul estetic, a forma gustul cuiva, a (se) rafina (fig.), a se sensibiliza. A fi rafinat. Adv. Cu rafinament; cu finețe; cu gust. V. educație, frumusețe, sensibilitate.