2 intrări

24 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROPĂȘÍRE, propășiri, s. f. Acțiunea de a propăși și rezultatul ei. – V. propăși.

PROPĂȘÍRE, propășiri, s. f. Acțiunea de a propăși și rezultatul ei. – V. propăși.

PROPĂȘÍRE, (rar) propășiri, s. f. Acțiunea de a propăși; progres, prosperare, dezvoltare, înflorire. A avea în vedere propășirea necontenită a acestui popor este adevăratul patriotism. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 483, 1/4. Adevărata civilizație este aceea pe care o tragem din sinul nostru, reformînd și îmbunătățind instituțiile trecutului cu ideile și propășirile timpului de față. KOGĂLNICEANU, S. A. 98.

PROPĂȘÍRE ~i f. 1) v. A PROPĂȘI. 2) Proces de dezvoltare de la o stare inferioară la una superioară; mișcare în linie ascendentă; mers înainte; progres. /v. a propăși

propășire f. progres. [Modelat după neologismul progres].

*propășíre f. Rar. Progres.

PROPĂȘÍ, propășesc, vb. IV. Intranz. A progresa, a prospera, a se dezvolta. – Pro + păși (după lat. progredior).

PROPĂȘÍ, propășesc, vb. IV. Intranz. A progresa, a prospera, a se dezvolta. – Pro + păși (după lat. progredior).

PROPĂȘÍ, propășesc, vb. IV. Intranz. A progresa, a prospera, a se dezvolta. Cu cît se vor dezvolta și vor propăși gospodăriile colective, cu atît va crește bunăstarea colectiviștilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2799. Cultura begoniilor este simplă și toate propășesc în sere calde, umede. La TDRG.

A PROPĂȘÍ ~ésc intranz. A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară (de dezvoltare); a fi în progres; a progresa; a avansa; a evolua; a înainta; a se dezvolta. /pro + a păși

propășì v. a progresa. [Modelat după fr. progresser].

*propășésc v. intr. (d. pășesc, după progresez). Rar. Progresez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

propășíre s. f., g.-d. art. propășírii; pl. propășíri

propășíre s. f. → pășire

propășí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. propășésc, imperf. 3 sg. propășeá; conj. prez. 3 să propășeáscă

propăși (conj. propășească)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PROPĂȘÍRE s. 1. v. progres. 2. v. prosperare.

PROPĂȘIRE s. 1. dezvoltare, evoluție, înaintare, progres, mers-înainte, (pop.) ridicare, săltare, (înv.) pricopsire, progresie, prohorisire, (fig.) creștere. (~ societății.) 2. prosperare, (fig.) înflorire. (~ unei regiuni.)

Propășire ≠ decădere

PROPĂȘÍ vb. v. preceda, premerge.

PROPĂȘÍ vb. 1. v. dezvolta. 2. v. prospera, (fig.) a înflori. (O regiune care ~.)

propăși vb. v. PRECEDA. PREMERGE.

PROPĂȘI vb. 1. a avansa, a se dezvolta, a evolua, a înainta, a progresa, (înv.) a (se) pricopsi, a spori, (grecism înv.) a prohorisi, (fig.) a crește. (Patria noastră ~ continuu.) 2. a prospera, (fig.) a înflori. (O regiune care ~.)

A propăși ≠ a decădea, a regresa


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PROPĂȘIREA, revistă apărută săptămânal la Iași în 1844 (42 de numere) sub redacția lui M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, I. Ghica și P. Balș. Întâiul număr fiind oprit de cenzură din cauza titlului, publicația continuă să apară sub numele de „Foaie științifică și literară”. Este prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova, reprezentând un moment în dezvoltarea conștiinței naționale. Colaboratori: Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, C. Negruzzi, N. Bălcescu, I. Maiorescu, D. Ralet, A.T. Laurian, C.C. Aristia ș.a.

Intrare: propășire
propășire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propășire
  • propășirea
plural
  • propășiri
  • propășirile
genitiv-dativ singular
  • propășiri
  • propășirii
plural
  • propășiri
  • propășirilor
vocativ singular
plural
Intrare: propăși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • propăși
  • propășire
  • propășit
  • propășitu‑
  • propășind
  • propășindu‑
singular plural
  • propășește
  • propășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • propășesc
(să)
  • propășesc
  • propășeam
  • propășii
  • propășisem
a II-a (tu)
  • propășești
(să)
  • propășești
  • propășeai
  • propășiși
  • propășiseși
a III-a (el, ea)
  • propășește
(să)
  • propășească
  • propășea
  • propăși
  • propășise
plural I (noi)
  • propășim
(să)
  • propășim
  • propășeam
  • propășirăm
  • propășiserăm
  • propășisem
a II-a (voi)
  • propășiți
(să)
  • propășiți
  • propășeați
  • propășirăți
  • propășiserăți
  • propășiseți
a III-a (ei, ele)
  • propășesc
(să)
  • propășească
  • propășeau
  • propăși
  • propășiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)