2 intrări

  • prizărit prăzărit presărât prezărit prizărât
  • prizări prezări prezărî prizeri

35 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIZĂRÍT, -Ă, prizăriți, -te, adj. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) Care nu s-a dezvoltat bine, care a rămas mic, nedezvoltat, pipernicit; firav. – V. prizări.

PRIZĂRÍT, -Ă, prizăriți, -te, adj. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) Care nu s-a dezvoltat bine, care a rămas mic, nedezvoltat, pipernicit; firav. – V. prizări.

prizărit, ~ă [At: I. IONESCU, C. 177/18 / V: (reg) ~rât a, prăz~, presă~, presărât, prez~ / Pl: ~iți, ~e / E: prizări] 1 a (D. animale și plante ori părți ale lor) Care s-a oprit din creștere sau a degenerat din punct de vedere biologic din cauza unor condiții neprielnice Si: (în)chircit, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, sfrijit, (rar) nevoiaș, (reg) obidnic, patic, pimnicit, pizghirit, prizăratic, răit. 2 a (Pex) Firav. 3-4 smf, a (Pop) (Persoană) care duce o viață modestă, grea Si: amărât, nenorocit, prăpădit, sărac, sărman. 5 a (Fig; fam) Lipsit de importanță, de valoare Si: neînsemnat. 6-7 smf, a (Reg) (Om) rănit2 în război.

PRIZĂRÍT, -Ă, prizăriți, -te, adj. (Despre ființe, mai rar despre plante) Care nu s-a dezvoltat bine; chircit, pipernicit, mic, firav. Slăbuț, prizărit, înfofolit în fel de fel de blăni, Grigore Vîrnav frămînta cu pași osteniți glodul din bătătura conacului. GALAN, Z. R. 121. S-au adunat o mulțime de băieți și fete la școală, între cari eram și eu, un băiet prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea. CREANGĂ, A. 2. (Cu pronunțare regională) Un căluț prizărit. Începu a vorbi cătră dînsul. SBIERA, P. 50. ◊ Fig. Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari Și te-o strînge-n două șiruri, așezîndu-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. EMINESCU, O. 1134. – Variantă: prezărit, -ă adj.

prizărit a. Mold. 1. slab, mărunt: eram un băiat prizărit, rușinos și fricos CR.; 2. fig. neînsemnat: în vr’o notă prizărită sub o pagină neroadă EM. [Lit. străvăzător: a prizări corespunde lui a prevedea, în sens de a străvedea].

PRIZĂRÍ, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti.

PRIZĂRÍ, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti.

prăzărit, ~ă a vz prizărit

presărât, ~ă a vz prizărit

prezări1 vt [At: IORGA, în SFC I, 8 / Pzi: ~resc / E: pre- + zări] (Nob) A întrezări.

prezărit, ~ă a vz prizărit

prizărât, ~ă a vz prizărit

prizări [At: ap. TDRG / V: prezărî, pre~, prizeri / E: slv прѣзьрѣти (сѧ)] 1 vr (Mol, Buc; d. animale și plante ori d. părți ale lor) A se pipernici. 2 vr (Mol; Buc; d. animale și plante ori d. părți ale lor) A deveni firav. 3 vi (Reg; d. oameni) A duce o viață modestă, grea. 4 vtr (Reg) A (se) răni1 (1) în război.

PREZĂRÍT, -Ă adj. v. prizărit.

PRIZĂRÍ, prizăresc, vb. IV. Refl. (Mold., Bucov., rar) A se pipernici, a se chirci. ◊ Intranz. Fig. A duce o viață grea, precară, chinuită. Fără bani nu pot începe nimică, și de aceea trebuie să prizăresc și eu. SBIERA, P. 244.

A PRIZĂRÍ ~ésc tranz. rar A face să se prizărească. /<sl. prĕzrĕti

A SE PRIZĂRÍ mă ~ésc intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a se pipernici; a se chirci. /<sl. prĕzrĕti

prezărésc și (ob.) prizărésc (mă) v. refl. (vsl. prozarĭati, a emite lumină, prozariti, prozrĭeti, a zări pin, prĭezrĭeti, a neglija. V. zăresc). Nord. Slăbesc, devin aproape invizibil: a te prezări de oftigă.

prezărít și (ob.) prizărít, -ă adj. Nord. Foarte slab orĭ mic, care de abea se zărește: cînd îl vezĭ așa prezărit (Drum Drept, 1916, 446), un copil prezărit. Fig. Mic, neînsemnat: o notă prizărită supt o pagină neroadă (Em.). – Și prizălit?

arată toate definițiile

Intrare: prizărit
prizărit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prizărit
  • prizăritul
  • prizăritu‑
  • prizări
  • prizărita
plural
  • prizăriți
  • prizăriții
  • prizărite
  • prizăritele
genitiv-dativ singular
  • prizărit
  • prizăritului
  • prizărite
  • prizăritei
plural
  • prizăriți
  • prizăriților
  • prizărite
  • prizăritelor
vocativ singular
plural
prăzărit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presărât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prezărit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prizărât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prizări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prizări
  • prizărire
  • prizărit
  • prizăritu‑
  • prizărind
  • prizărindu‑
singular plural
  • prizărește
  • prizăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prizăresc
(să)
  • prizăresc
  • prizăream
  • prizării
  • prizărisem
a II-a (tu)
  • prizărești
(să)
  • prizărești
  • prizăreai
  • prizăriși
  • prizăriseși
a III-a (el, ea)
  • prizărește
(să)
  • prizărească
  • prizărea
  • prizări
  • prizărise
plural I (noi)
  • prizărim
(să)
  • prizărim
  • prizăream
  • prizărirăm
  • prizăriserăm
  • prizărisem
a II-a (voi)
  • prizăriți
(să)
  • prizăriți
  • prizăreați
  • prizărirăți
  • prizăriserăți
  • prizăriseți
a III-a (ei, ele)
  • prizăresc
(să)
  • prizărească
  • prizăreau
  • prizări
  • prizăriseră
prezări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prezărî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prizeri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)