12 definiții pentru prisăcar prisecar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prisăcar sm [At: SIMION DASC., ap. LET. 15 / V: (reg) ~sec~ / Pl: ~i / E: prisacă + -ar] Persoană care se ocupă cu îngrijirea prisăcii (6-8) și cu creșterea albinelor, pentru a obține de la ele miere și ceară Si: albinar, apicultor, stupar.

PRISĂCÁR, prisăcari, s. m. Persoană care crește albine (pentru a obține miere și ceară); stupar, albinar; apicultor. – Prisacă + suf. -ar.

PRISĂCÁR, prisăcari, s. m. Persoană care crește albine (pentru a obține miere și ceară); stupar, albinar; apicultor. – Prisacă + suf. -ar.

PRISĂCÁR, prisăcari, s. m. Cel care se ocupă cu îngrijirea stupilor și cu creșterea albinelor; stupar. V. apicultor. Ne mulțumirăm însă a privi de departe cum călugărul prisăcar trebăluia printre stupi. HOGAȘ, DR. 264. Rămîn... prisăcile fără prisăcar; holdele fără jitar și nime nu se atinge de ele. CREANGĂ, O. A. 69.

PRISĂCÁR ~i m. Persoană care se ocupă cu creșterea albinelor; albinar; stupar; apicultor. /prisacă + suf. ~ar

prisăcár m. (d. prisacă). Est. Îngrijitor de prisacă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prisăcár s. m., pl. prisăcári

prisăcár s. m., pl. prisăcári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRISĂCÁR s. v. apicultor.

PRISĂCAR s. albinar, apicultor, stupar, (înv. și reg.) mierar. (~ se ocupă cu creșterea albinelor.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prisăcár, prisăcari, s.m. – Îngrijitor de prisacă; apicultor. ♦ (onom.) Prisăcar, Prisăcariu, Prisăcaru, Prisecaru, Prisecariu, nume de familie (61 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din prisacă + suf. -ar (Scriban, DEX, MDA).

Intrare: prisăcar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prisăcar
  • prisăcarul
  • prisăcaru‑
plural
  • prisăcari
  • prisăcarii
genitiv-dativ singular
  • prisăcar
  • prisăcarului
plural
  • prisăcari
  • prisăcarilor
vocativ singular
plural
prisecar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)