PRISĂCAR s.m. (Mold.) Apicultor. Iară Ețco prisăcariul . . . îndată l-au dus la Țara Leșească. URECHE. Fi s-ar căzut . . . vulpea prisăcarului bătrîn ciumiliturile să-și areate. CANTEMIR, IST. Au agiunsu într-o vale la un prisăcar și acolo au dat telegarii cu carîta prisăcarului. H 1779², 102^v. Etimologie: prisacă + suf. -ar. Vezi și prisacă, prisăcări, prisăcărit.