11 definiții pentru stupar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STUPAR, stupari, s. m. Apicultor, prisăcar. – Stup + suf. -ar.

STUPAR, stupari, s. m. Apicultor, prisăcar. – Stup + suf. -ar.

stupar [At: ECONOMIA, 182/1 / Pl: (1-2) ~i, (3) ~e / E: stup1 + -ar] 1 sm Persoană care se ocupă cu îngrijirea stupilor1 și cu creșterea albinelor (pentru a obține miere și ceară) Si: apicultor (1), (îvp) prisăcar, (pop) albinar (1), (îvr) mierar, (reg) stupinar. 2 sm (Reg; pex) Stupină (1). 3 sn (Reg; pex) Roi de albine sălbatice stabilit într-o scorbură.

STUPAR, stupari, s. m. Prisăcar. Stuparul se retrase între stupii lui. V. ROM. martie 1952, 191. Ajunserăm la stupină. Dumbrava era plină de albine. Stuparul, un bătrîn cu perii albi, ne ieși înainte. BOLINTINEANU, O. 325.

STUPAR ~i m. Lucrător specializat în creșterea și îngrijirea albinelor; albinar; prisăcar; apicultor. /stup + suf. ~ar

stupar m. cel ce poartă grija stupului.

stupár m. (d. stup). Îngrijitor de stupĭ (prisăcar, albinar). S. n., pl. e. Roĭ de albine sălbatice stabilit într’o scorbură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STUPAR s. albinar, apicultor, prisăcar, (înv. și reg.) mierar. (~ se ocupă cu creșterea albinelor.)

Intrare: stupar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stupar
  • stuparul
  • stuparu‑
plural
  • stupari
  • stuparii
genitiv-dativ singular
  • stupar
  • stuparului
plural
  • stupari
  • stuparilor
vocativ singular
  • stuparule
  • stupare
plural
  • stuparilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stupar, stuparisubstantiv masculin

  • 1. Albinar, apicultor, mierar, prisăcar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Stuparul se retrase între stupii lui. V. ROM. martie 1952, 191. DLRLC
    • format_quote Ajunserăm la stupină. Dumbrava era plină de albine. Stuparul, un bătrîn cu perii albi, ne ieși înainte. BOLINTINEANU, O. 325. DLRLC
etimologie:
  • Stup + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.