17 definiții pentru albinar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALBINAR, albinari, s. m. 1. (Pop.) Apicultor. 2. (Ornit.) Prigorie. – Albină + suf. -ar.

albinar sm [At: MARIAN, INS. 191 / Pl: ~i / E: albină + -ar] 1 (Pop) Apicultor. 2 (Orn) Prigoare (Merops apiaster).

ALBINAR sm. Cel ce se ocupă cu creșterea albinelor.

ALBINAR, albinari, s. m. 1. (Pop.) Apicultor. 2. (Ornit.) Prigoare. – Albină + suf. -ar.

ALBINAR, albinari, s. m. (Popular) Prisăcar.

ALBINAR, albinari, s. m. 1. (Pop.) Prisăcar. 2. (Ornit.) Albinărel. – Din albină + suf. -ar.

ALBINAR ~i m. Persoană care se ocupă cu albinăritul; prisăcar; stupar; apicultor. /albină + suf. ~ar

albinar m. cel ce trăiește din creșterea albinelor.

albinár m. (d. albină). Apicultor, crescător de albine (stupar, prisăcar).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALBINAR s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar.

ALBINAR s. apicultor, prisăcar, stupar, (înv. și reg.) mierar. (~ se ocupă cu creșterea albinelor.)

albinar s. v. ALBINĂREL. FURNICAR. PRIGORIE. VIESPAR.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

albinar, albinari s. m. muncitor

Intrare: albinar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albinar
  • albinarul
  • albinaru‑
plural
  • albinari
  • albinarii
genitiv-dativ singular
  • albinar
  • albinarului
plural
  • albinari
  • albinarilor
vocativ singular
  • albinarule
  • albinare
plural
  • albinarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

albinar, albinarisubstantiv masculin

etimologie:
  • Albină + sufix -ar. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.