2 intrări
20 de definiții
- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (5)
- etimologice (1)
- sinonime (4)
Explicative DEX
PRESUPUNE, presupun, vb. III. Tranz. 1. A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti; a bănui. 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de...; a implica. – Pre1- + supune (după fr. présupposer).
PRESUPUNE, presupun, vb. III. Tranz. 1. A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti; a bănui. 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de...; a implica. – Pre1- + supune (după fr. présupposer).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
PRESUPUS2, -Ă, presupuși, -se, adj. Prezumtiv. – V. presupune.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRESUPUS2, -Ă, presupuși, -se, adj. Prezumtiv. – V. presupune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
presupune [At: DLRU / Pzi: presupun, (îvp) presupui / E: pre- + supune] 1 vt A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru Si: a implica. 2-3 vtrp (Urmat de o completivă introdusă prin conjuncția „că”) A (se) admite în mod provizoriu că ceva este real, posibil, adevărat Si: a (se) bănui, a (se) crede, a (se) socoti, (liv) a (se) prezuma, (îrg) a (se) prepune, (reg) a (se) probălui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRESUPUNE, presupun, vb. III. Tranz. 1. (Urmat de o propoziție completivă) A admite în mod provizoriu că ceva este adevărat, real sau posibil; a crede, a-și închipui, a bănui. Au presupus că și el trebuie să fie tot aici. SBIERA, P. 45. Este dar de presupus că în secolii de înainte buciumul nu era numai o țevie de cireș... ci un instrument de metal. ALECSANDRI, P. P. 61. ◊ (Urmat de un complement direct) El, bietul, nu presupunea nimică rău. SBIERA, P. 29. 2. A avea drept condiție și premisă existența, prezența prealabilă a unui lucru. Orice efect presupune o cauză. – Part. prez. și: presupuind (EMINESCU, N. 31).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRESUPUS2, -Ă, presupuși, -se, adj. Despre care există presupunerea că este într-un anumit fel, bănuit, închipuit. În unele sate, moșierii, întorși acasă subt ocrotirea armatei și găsindu-și avutul prădat, au început să se facă singuri instructori, judecători și executori ai presupușilor vinovați. REBREANU, R. II 297. Ce ai de te legi de mine pentru presupusa ta combinație de căsătorie? GHICA, A. 90.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRESUPUNE vb. III. tr. 1. A crede, a bănui (ceva dinainte). 2. A necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. [P.i. presupun, conj. -nă, ger. -nînd, presupuind. / cf. fr. présupposer, it. presupponere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRESUPUNE vb. tr. 1. a admite pentru un moment că ceva este posibil sau adevărat, a crede, a socoti. 2. a necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. (după fr. présupposer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A PRESUPUNE presupun tranz. 1) (urmat, de regulă, de o propoziție completivă) A admite ca adevărat sau posibil; a bănui. 2) (lucruri sau acțiuni prealabile) A avea drept condiție de bază. Creația presupune inspirație. /pre- + a supune
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
presupune v. 1. a pune ca sigur, ca admis: să nu presupunem lucruri imposibile; 2. a admite fără probe: a presupune cuiva merite; 3. a fi consecvența necesară: orice efect presupune o cauză. Compromis literar din propunere și din lat. SUPPONERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*presupún, a -púne v. tr. (după it. presupporre). Prepun, bănuĭesc, mă gîndesc că, îmĭ închipuĭ: am presupus eŭ c’a umblat cineva pe aci! Îmĭ închipuĭ, consider, admit ca real: Să presupunem că toțĭ oameniĭ ar avea studiĭ academice! Cine s’ar maĭ face văcar? Fac să se prezume ca necesar: drepturile presupun datoriĭ, efectele presupun cauze.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
presupune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. presupun, 2 sg. presupui, 3 sg. presupune, perf. s. 1 sg. presupusei, 1 pl. presupuserăm, m.m.c.p. 1 pl. presupuseserăm; conj. prez. 1 sg. să presupun, 3 să presupună; ger. presupunând; part. presupus
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
presupune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. presupun, 2 sg. presupui, 1 pl. presupunem; conj. prez. 3 să presupună; ger. presupunând; part. presupus
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
presupune vb. supune
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
presupus adj. m., pl. presupuși; f. sg. presupusă, pl. presupuse
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
presupune (ind. prez. 1 sg. presupun, conj. presupună)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
presupune (presupun, presupus), vb. – A crede, a socoti. Fr. présupposer, adaptat la conjugarea lui a supune.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PRESUPUNE vb. 1. (înv. și pop.) a prepune. (Am ~ că vei veni.) 2. v. bănui. 3. v. crede. 4. a admite, a spune, a zice. (Să ~ că așa s-au întâmplat lucrurile.) 5. a cere, a implica, a necesita, a reclama. (Inteligența ~ reflecția.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRESUPUS adj. 1. (înv. și pop.) prepus. (Lucruri certe și lucruri ~.) 2. v. bănuit. 3. v. ipotetic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRESUPUNE vb. 1. (înv. și pop.) a prepune. (Am ~ că vei veni.) 2. a bănui, a crede, a ghici, a gîndi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a prevedea, a socoti, a ști, a visa, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ că se va întîmpla astfel?) 3. a crede, a socoti, (franțuzism) a prezuma, (reg.) a probălui, (înv.) a supoza. (~ că vom pleca în două zile.) 4. a admite, a spune, a zice. (Să ~ că-i așa cum susții.) 5. a cere, a implica, a necesita, a reclama. (Inteligența ~ reflecția.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRESUPUS adj. 1. (înv. și pop.) prepus. (Lucruri spuse și lucruri ~.) 2. bănuit, închipuit, (franțuzism) prezumat, (înv.) prezumt. (Vinovații ~.) 3. ipotetic, prezumtiv, (livr.) prezumat, (înv.) prezumt. (Autorul ~ al unei poezii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT637) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
presupune, presupunverb
- 1. A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Au presupus că și el trebuie să fie tot aici. SBIERA, P. 45. DLRLC
- Este dar de presupus că în secolii de înainte buciumul nu era numai o țevie de cireș... ci un instrument de metal. ALECSANDRI, P. P. 61. DLRLC
- El, bietul, nu presupunea nimică rău. SBIERA, P. 29. DLRLC
-
- 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Orice efect presupune o cauză. DLRLC
-
- comentariu Participiu prezent și: presupuind. DLRLC
etimologie:
- Pre- + supune DEX '09 DEX '98
- présupposer DEX '09 DEX '98 DN
-
presupus, presupusăadjectiv
- 1. Despre care există presupunerea că este într-un anumit fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În unele sate, moșierii, întorși acasă subt ocrotirea armatei și găsindu-și avutul prădat, au început să se facă singuri instructori, judecători și executori ai presupușilor vinovați. REBREANU, R. II 297. DLRLC
- Ce ai de te legi de mine pentru presupusa ta combinație de căsătorie? GHICA, A. 90. DLRLC
-
etimologie:
- presupune DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.