2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRECEDÉNT, -Ă, precedenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spațiu; premergător, anterior. 2. S. n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. ◊ Loc. adj. Fără precedent = așa cum nu a mai fost, așa cum nu s-a mai întâmplat până în prezent; nemaipomenit, nemaiîntâlnit, excepțional. – Din fr. précédent.

PRECEDÉNT, -Ă, precedenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spațiu; premergător, anterior. 2. S. n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. ◊ Loc. adj. Fără precedent = așa cum nu a mai fost, așa cum nu s-a mai întâmplat până în prezent; nemaipomenit, nemaiîntâlnit, excepțional. – Din fr. précédent.

precedent, ~ă [At: POENARU, G. 17/13 / V: (înv) ~dant a, ~dinte ain / Pl: ~nți, ~e / E: fr précédent] 1 a Care există înaintea cuiva sau a ceva, în timp sau în spațiu Si: (înv) precezător (1). 2 a Care se petrece înaintea cuiva sau a ceva Si: (înv) precezător (2). 3 a Care a fost arătat, amintit mai înainte Si: (înv) precezător (3). 4 sn Situație anterioară, care servește ca exemplu sau ca justificare pentru situațiile următoare Si: (rar) precedență (3). 5 sn (Îla) Fără ~ Nemaiîntâlnit. 6 sn (Pex; îal) Inedit.

PRECEDÉNT2, -Ă, precedenți, -te, adj. Care precede sub raportul timpului sau al spațiului; premergător, anterior. Amice! Scrisoarea precedentă fiind cam lungă, cred că te-a obosit. BOLINTINEANU, O. 355. Dridri se simți pătrunsă de melancolie: un fragment din conversația precedentă trecea necontenit, ca o fantasmă prin mintea ei. ALECSANDRI, O. P. 145.

PRECEDÉNT1, precedente, s. n. (Mai ales în construcție cu verbele «a avea», «a crea») Fapt sau caz care servește ca exemplu sau ca justificare pentru cazurile următoare similare. Evitînd orice precedent, orice sentiment de simpatie sau antipatie, să-și jure unul altuia prieteșug și sinceritate. GHICA, A. 796. ◊ Loc. adj. Fără precedent = așa cum n-a mai fost, nu s-a mai întîmplat pînă acum; nemaiîntîlnit, nemaipomenit. Toți întoarseră capul pe rînd... așteptînd un eveniment extraordinar... o catastrofă fără precedent. C. PETRESCU, C. V. 92.

PRECEDÉNT, -Ă adj. Premergător, anterior. // s.n. Fapt, caz, exemplu anterior invocat ca autoritate, ca uz stabilit etc. ♦ Fără precedent = nemaiîntâlnit, nemaipomenit. [< fr. précédent].

PRECEDÉNT, -Ă I. adj. premergător, anterior. II. s. n. fapt, caz anterior care servește ca exemplu sau ca justificare pentru cazurile următoare similare; precedență. ♦ fără ~ = nemaiîntâlnit, nemaipomenit, extraordinar; unic. (< fr. précédent, lat. praecedens)

PRECEDÉNT1 ~tă (~ți, ~te) Care precedă; premergător; anterior. /<fr. précédent

PRECEDÉNT2 ~e n. Fapt anterior care permite a înțelege un alt fapt. ◊ Fără ~ cum n-a mai fost; nemaivăzut; nemaipomenit. /<fr. précédent

precedent a. care precede sub raportul timpului sau al ordinii. ║ n. fapt sau exemplu anterior invocat ca autoritate: a crea precedente.

*precedént, -ă adj. (lat. prae-cédens, -éntis. V. ante- și ex-cedent). Care precede: capitalu precedent, ora precedentă. S. n., pl. e. Fapt orĭ exemplu precedent: a te baza pe precedente, a crea un precedent urît.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+precedent (fără ~) loc. adj. (succese ~)

precedent1 adj. m., pl. precedenți; f. precedentă, pl. precedente

precedént s. n., pl. precedénte

precedént adj. m., pl. precedénți; f. sg. precedéntă, pl. precedénte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRECEDÉNT adj., s. 1. adj. anterior. 2. s. (rar) precedență. (S-a creat un ~.)

PRECEDENT adj., s. 1. adj. anterior, dinainte, premergător, (înv.) precezător. (În scrisoarea ~.) 2. s. (rar) precedență. (S-a creat un ~.)

Precedent ≠ posterior, ulterior, următor

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

A priori (lat. „Din cele precedente”, „Din ceea ce este mai dinainte”). Apriorismul este o teorie idealistă a cunoașterii, formulată de filozofii germani Leibniz și Kant, concepție care se bazează pe rațiunea pură, independent de experiența lumii înconjurătoare. Cînd cineva pretinde că cunoaște ceva dinainte, se spune că știe apriori. Uneori este întrebuințat și derivatul: aprioric. De pildă Engels, în celebra sa lucrare Anti-Dühring, scrie la pag. 45: "Dl. Dühring socotește de asemenea că poate construi întreaga matematică pură, asemeni formelor de bază ale existenței, în mod aprioric, adică din cap, fără să se folosească de experiențele pe care ni le oferă lumea exterioară. FIL.

Intrare: precedent (adj.)
precedent1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precedent
  • precedentul
  • precedentu‑
  • precedentă
  • precedenta
plural
  • precedenți
  • precedenții
  • precedente
  • precedentele
genitiv-dativ singular
  • precedent
  • precedentului
  • precedente
  • precedentei
plural
  • precedenți
  • precedenților
  • precedente
  • precedentelor
vocativ singular
plural
precedant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
precedinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: precedent (s.n.)
precedent2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precedent
  • precedentul
  • precedentu‑
plural
  • precedente
  • precedentele
genitiv-dativ singular
  • precedent
  • precedentului
plural
  • precedente
  • precedentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

precedent, precedentăadjectiv

  • 1. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spațiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Amice! Scrisoarea precedentă fiind cam lungă, cred că te-a obosit. BOLINTINEANU, O. 355. DLRLC
    • format_quote Dridri se simți pătrunsă de melancolie: un fragment din conversația precedentă trecea necontenit, ca o fantasmă prin mintea ei. ALECSANDRI, O. P. 145. DLRLC
etimologie:

precedent, precedentesubstantiv neutru

  • 1. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: precedență
    • format_quote Evitînd orice precedent, orice sentiment de simpatie sau antipatie, să-și jure unul altuia prieteșug și sinceritate. GHICA, A. 796. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.