7 definiții pentru preabun


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREABÚN, -Ă, preabuni, -e, adj. (Înv.) Foarte bun, deosebit de bun. ♦ (Substantivat, m. art.; cu valoare de nume propriu) Dumnezeu. – Prea + bun.

preabun, ~ă [At: CORESI, EV. 87 / S și: prea bun / Pl: ~i, ~e / E: prea + bun] (Înv) 1 a Foarte bun la suflet. 2 sma Dumnezeu.

PREABÚN, -Ă, preabuni, -e, adj. (Înv.) Foarte bun, deosebit de bun. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. – Prea + bun.

PREABÚN, -Ă, preabuni, -e, adj. (Rar) Foarte bun, deosebit de bun. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. lese-așa, ca dumnezeu s-o vadă... o stea cu coadă. Dar tu, blestemato, cine ești? Se răsti la ea preabunul. BENIUC, v. 66.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

preabún (înv.) adj. m., pl. preabúni; f. preabúnă, pl. preabúne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREABÚNUL s. art. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.

Intrare: preabun
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preabun
  • preabunul
  • preabunu‑
  • preabu
  • preabuna
plural
  • preabuni
  • preabunii
  • preabune
  • preabunele
genitiv-dativ singular
  • preabun
  • preabunului
  • preabune
  • preabunei
plural
  • preabuni
  • preabunilor
  • preabune
  • preabunelor
vocativ singular
  • preabunule
  • preabune
  • preabu
  • preabuno
plural
  • preabunilor
  • preabunelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

preabun

etimologie:

  • Prea + bun
    surse: DEX '09 DEX '98