13 definiții pentru dumnezeire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUMNEZEÍRE s. f. Divinitate; Dumnezeu. [Pr.: -ze-i-] – De la Dumnezeu.

dumnezeire sf [At: PSALT. 336/25 / V: ~zăi~ / Pl: (rar) ~ri / E: dumnezei1] 1 Caracter divin Si: (înv) dumnezeie (1) 2 Divinitate. 3 Sfințenie. 4 Religiozitate. corectat(ă)

DUMNEZEÍRE s. f. Divinitate; Dumnezeu. – Din Dumnezeu.

DUMNEZEÍRE s. f. Divinitate, dumnezeu. Omul acesta, care-l vedeam jurîndu-se... și luînd martură dumnezeirea... este un trădător. NEGRUZZI, S. I 51.

DUMNEZEÍRE f. 1) Atribuire de calități dumnezeiești; divinizare. 2) Natură, caracter dumnezeiesc; divinitate. /Din Dumnezeu

dumnezeire f. 1. deificare, divinizare; 2. divinitate: luând martură dumnezeirea NEGR.

dumnezeíre f. Deificare, divinizare. Divinitate. Vechĭ. Evlavie. – În Ps. S. zeire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dumnezeire s. f., g.-d. art. dumnezeirii

dumnezeire s. f., g.-d. art. dumnezeirii

dumnezeíre s. f., g.-d. art. dumnezeírii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DUMNEZEÍRE s. (BIS.) 1. v. Dumnezeu. 2. v. cer.

DUMNEZEIRE s. (BIS.) 1. atotputernicul (art.), creatorul (art.), divinitate, domnul (art.), dumnezeu, părinte, providență, puternicul (art.), stăpînul (art.), tatăl (art.), ziditorul (art.), (în limbajul bisericesc) preaînaltul (art.), preaputernicul (art.), (înv. și pop.) pronie, (pop.) sfîntul (art.), sîntul (art.), (înv.) atotțiitorul (art.), tvoreț, zeu. 2. cer, divinitate, pronie, providență. (~ să-l aibă în pază!)

Intrare: dumnezeire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dumnezeire
  • dumnezeirea
plural
genitiv-dativ singular
  • dumnezeiri
  • dumnezeirii
plural
vocativ singular
plural
dumnezăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dumnezeiresubstantiv feminin

  • 1. Dumnezeu, divinitate, divinizare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Omul acesta, care-l vedeam jurîndu-se... și luînd martură dumnezeirea... este un trădător. NEGRUZZI, S. I 51. DLRLC
etimologie:
  • Dumnezeu DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.